Comisia Europeană pregătește un set de măsuri pentru a îmbunătăți sistemele de învățământ și pentru a sprijini profesorii, în contextul rezultatelor slabe obținute de elevi. Datele recente PISA indică faptul că în România 48% dintre elevii de 15 ani nu ating nivelul minim de competență la citire, în timp ce la matematică acest procent este de 52%. Această situație critică pune în evidență dificultățile adolescenților în rezolvarea sarcinilor de bază.
Una dintre principalele direcții de intervenție este crearea a 100 de Alianțe Școlare Europene în fiecare an, care vor fi finanțate cu granturi de un milion de euro. Aceste alianțe vor reuni școli și autorități educaționale pentru a testa metode noi în domenii precum matematica, științele sau competențele digitale. România este deja implicată în etapa-pilot a acestui program, prin patru școli din județele Buzău și Vâlcea, beneficiind de o finanțare europeană de 20 de milioane de euro prin Erasmus+.
Problema deficitului de cadre didactice este extrem de accentuată în România, unde numărul profesorilor a scăzut cu aproape 5.000 într-un singur an. În același timp, numărul elevilor a crescut cu aproximativ 20.000, marcând prima creștere raportată din 2020. Pentru a combate această criză, Comisia Europeană propune Agenda Profesorilor Europeni și Academiile Profesorilor 2.0, inițiative care vizează îmbunătățirea condițiilor de muncă și oferirea de sprijin cadrelor didactice aflate la început de carieră.
Tehnologia joacă un rol central în noile propuneri, inclusiv prin testarea unui certificat de competențe în inteligența artificială pentru elevii de 15 ani începând cu anul școlar 2027–2028. Acest certificat va evalua capacitatea adolescenților de a recunoaște conținutul manipulator și de a utiliza tehnologia în mod corect. În România, 40% dintre elevii de 15 ani declară că utilizează cel puțin săptămânal un chatbot AI pentru învățare, reflectând o integrare rapidă a acestor instrumente.
Un alt punct critic vizează învățământul profesional, unde România prezintă un decalaj masiv față de media Uniunii Europene. În 2025, doar 9,1% dintre absolvenții de nivel mediu din România au beneficiat de cel puțin o lună de pregătire practică la locul de muncă, comparativ cu 66% la nivelul UE. Pentru a corecta această disparitate, Comisia propune dezvoltarea programelor de ucenicie și crearea unui accelerator european de formare sectorială începând cu anul 2027.
Sistemul de finanțare pentru educație la nivel european este unul substanțial, reflectând importanța acestui sector pentru dezvoltarea comunitară. În anul 2024, administrațiile publice din Uniunea Europeană au alocat aproximativ 860 de miliarde de euro pentru educație, ceea ce reprezintă 4,8% din PIB-ul comunitar. Pentru perioada 2021–2027, sunt deja disponibile aproximativ 150 de miliarde de euro pentru dezvoltarea competențelor și educație, prin mecanisme precum Fondul Social European Plus.