Un nou studiu intitulat „Radiografia financiară a românului obișnuit”, publicat de Face Toți Banii, evidențiază o lipsă gravă de fonduri de rezervă în rândul românilor. Analiza arată că, deși 98% dintre respondenți sunt conștienți de importanța unei rezerve financiare, 54% dintre aceștia nu dețin niciun leu pus deoparte pentru situații de urgență. Această discrepanță între cunoștințe și acțiune indică faptul că problema principală nu este lipsa informației, ci lipsa marjei financiare disponibile.
Datele colectate sub semnătura lui Constantin Paraschiv arată că 49% dintre participanți nu reușesc să economisească nimic într-o lună obișnuită. Din această categorie, 97% afirmă că nu au resurse pentru a face economii, motivul fiind pur aritmetic. Mai exact, 48% dintre respondenți susțin că nu le rămân bani după achitarea cheltuielilor, în timp ce 41% menționează că apar constant cheltuieli neprevăzute care le consumă resursele.
Situația financiară este strâns legată de nivelul veniturilor, deoarece 83% dintre gospodăriile cu un venit net sub 3.000 de lei pe lună nu au un fond de urgență. În contrast, doar 18% dintre familiile cu venituri de peste 12.000 de lei nu posedă o astfel de rezervă. De asemenea, studiul indică faptul că 52% dintre persoanele interrogate termină luna la zero sau chiar cu sold negativ, fiind vulnerabile la prima factură neprevăzută.
Stresul financiar este extrem de ridicat, fiind raportat la cote maxime de către o mare parte a eșantionului. Aproximativ 57% dintre respondenți au declarat că experimentează un nivel de stres de 4 sau 5 din 5. Există o corelație clară între nivelul de stres și mărimea rezervei: cei fără fond de urgență resimt un stres maxim de 62%, în timp ce stresul scade la doar 7% pentru persoanele care au economii de peste șase luni.
Analiza clasifică populația în patru grupuri distincte, în funcție de rezerva financiară și modul în care se încheie luna. Cel mai numeros grup, reprezentând 39%, este format din persoanele care sunt „la limită”, având luna la zero sau pe minus și fără nicio rezervă. Urmează grupul „fără plasă” (15%), care nu are rezervă, dar reușește uneori să rămână cu bani, și grupul cu „rezervă subțire” (31%), care deține un fond de sub șase luni.
Această analiză a comportamentului financiar este realizată într-un context în care stabilitatea economică personală depinde de capacitatea de a gestiona surprizele de buget. Deși studiul Face Toți Banii este realizat pe o comunitate de 16.500 de membri și nu este finanțat de instituții bancare, el oferă o perspectivă asupra paradoxului dintre ceea ce românii consideră că știu și ceea ce pot thực tế să aplice în viața de zi cu zi.