O echipă de cercetători de la MIT a dezvoltat o metodă inovatoare pentru crearea de vaccinuri personalizate, menite să combată diverse forme de cancer. Tehnologia utilizează structuri microscopice obținute dintr-un virus inofensiv pentru a transporta proteine specifice celulelor canceroase, facilitând astfel recunoașterea și atacarea acestora de către sistemul imunitar. Rezultatele acestor studii au fost publicate în revista științifică Advanced Healthcare Materials, oferind noi perspective asupra tratamentelor oncologice.
La baza acestei noi tehnologii se află un bacteriofag numit M13, un virus care infectează bacteriile, dar care nu reprezintă un pericol pentru organismul uman. Cercetătorii au reușit să modifice genetic acest virus pentru a forma o structură alungită, pe suprafața căreia pot fi atașate antigene specifice tumorilor. Antigenele sunt proteine esențiale care permit sistemului imunitar să identifice celulele canceroase, iar prin introducerea unor variante diferite, vaccinul poate fi adaptat pentru multiple tipuri de cancer.
Un aspect crucial al cercetării coordonate de Angela Belcher constă în capacitatea de a controla cantitatea de antigen transportată de fiecare structură virală. Echipa a descoperit că această proporție influențează direct puterea răspunsului imunitar al organismului. În plus, bacteriofagul M13 poate stimula singur sistemul imunitar datorită ADN-ului său, eliminând necesitatea adăugării unor substanțe separate pentru intensificarea reacției, o componentă care poate fi programată genetic.
Eficacitatea metodei a fost testată prin experimente pe șoareci, folosind antigenul numit SIINFEKL pentru a observa răspunsul imunitar. Cercetătorii au comparat două formule, una cu o concentrație de 6% și alta cu 35% de antigen în structura virală. Varianta cu o concentrație mai mare a oferit o protecție superioară, reducând riscul de apariție a tumorilor de melanom și stimulând producția de celule T capabile să recunoască celulele tumorale.
Testele au inclus și un model de cancer de colon, utilizând un neoantigen numit ADPGK. În acest caz, vaccinul cu o concentrație mai mare a antigenului a redus semnificativ riscul de apariție a tumorilor la șoareci. Shengnan Huang, cercetătoare la MIT și autoarea principală a studiului, a explicat faptul că, pentru cancerul de colon se folosește un anumit antigen, însă pentru alte tipuri de cancer se pot integra alte antigene în aceeași structură.
Deși descoperirea este promițătoare, tehnologia se află încă într-o etapă timpurie de dezvoltare. Experimentele prezentate au fost realizate exclusiv pe modele animale, iar platforma trebuie testată extensiv înainte de a putea fi aplicată pacienților umani. Obiectivul final al echipei este să determine dacă aceste vaccinuri pot fi utilizate eficient nu doar pentru prevenție, ci și pentru tratarea tumorilor care au ajuns deja la un stadiu format.
În domeniul oncologiei, dezvoltarea de terapii personalizate reprezintă un pas major spre medicina de precizie. Deși progresul în tratarea cancerului depinde de numeroase factori, utilizarea vectorilor virali pentru a „instrui” sistemul imunitar este o direcție de cercetare intensă la nivel global, vizând adaptarea tratamentului la profilul genetic unic al fiecărui pacient.