Valoarea tichetelor de masă ar putea fi majorată de la 45 de lei la aproximativ 50 de lei prin corectarea mecanismului de indexare actual. O altă variantă propusă pentru creșterea puterii de cumpărare a salariaților este menținerea valorii actuale, dar cu eliminarea contribuției la asigurările sociale de sănătate. Aceste recomandări au fost prezentate de profesorul universitar de economie Cristian Păun, în contextul unui studiu realizat de Academia de Studii Economice (ASE) privind impactul socio-economic al biletelor de valoare.
Problema principală identificată de Cristian Păun constă în formula de indexare utilizată pentru ajustarea valorii acestor tichete. În prezent, valoarea este ajustată comparând ritmul de creștere a prețurilor din perioada curentă cu cel din perioada anterioară, ceea ce nu reflectă majorarea efectivă. Dacă prețurile cresc în ambele perioade, dar într-un ritm mai mic în cea actuală, valoarea ar trebui să scadă conform formulei, ceea ce este considerat incorect. Autorii sugerează utilizarea indicelui de creștere efectivă a prețurilor de la o perioadă la alta.
Studiul ASE evidențiază faptul că mecanismul legal de indexare aplicat în septembrie 2026 nu a produs nicio majorare, deși prețurile alimentelor au crescut cu 7,75% într-un an. Formula actuală, prevăzută de Legea nr. 165/2018 și HG nr. 1045/2018, împarte media indicilor lunari dintr-un semestru la media din semestrul anterior. În perioadele de dezinflație, raportul rezultat este subunitar, iar clauza de neregresie blochează reducerea valorii, ducând la înghețarea nominală a tichetelor de masă la nivelul de 45 de lei.
În scenariul principal analizat de experți, valoarea tichetului ar putea ajunge la 50,05 lei pe zi, generând o valoare adăugată brută suplimentară de aproximativ 2,4 miliarde de lei și susținând 18.100 de locuri de muncă. Într-un al doilea scenariu, valoarea ar putea atinge 50,54 lei pe zi, cu un impact estimat de 2,6 miliarde de lei și 19.800 de locuri de muncă. Cristian Păun a subliniat că ajustarea ar trebui să țină cont și de productivitatea muncii, pentru a nu pune presiune pe capacitatea financiară a firmelor.
Pe lângă modificarea formulei, economistul a criticat regimul fiscal aplicat acestor instrumente, considerându-l unul împovărător care duce la o formă de dublă taxare. Tichetele sunt supuse impozitării la acordare, iar bunurile achiziționate cu ele sunt supuse din nou taxării. Cristian Păun a propus ca aceste instrumente de politică publică să fie impozitate o singură dată, preferabil la momentul utilizării. De asemenea, s-a menționat necesitatea unei corelări a voucherelor de vacanță cu costul real al unui sejur pentru familii.
Tichetele de masă reprezintă un instrument economic semnificativ, contribuind în 2025 la o valoare adăugată brută de 21,089 miliarde de lei, ceea ce înseamnă 1,10% din PIB. Valoarea totală a tichetelor emise anul trecut a ajuns la 18,375 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 12,9% față de anul 2024. Aceste date subliniază rolul important al acestor beneficii în susținerea consumului și a locurilor de muncă în economia națională.