Un nou sondaj Avangarde, realizat la nivel național în perioada 21-26 octombrie 2026, relevă principalele așteptări ale cetățenilor față de Guvernul Niculescu. Rezultatele indică faptul că majoritatea respondenților pune accent pe îmbunătățirea nivelului de trai și pe gestionarea fiscalității statului. Populația pare să prioritizeze creșterea veniturilor directe, în detrimentul măsurilor de creștere a impozitelor sau a înghețării veniturilor.
Creșterea salariilor și a pensiilor este considerată principala prioritate de către 30% dintre cei chestionați, aceasta fiind cea mai frecventă opțiune. Pe locul al doilea în preferințele cetățenilor se află combaterea corupției, menționată de 21% dintre participanți. Urmând acest segment, 19% dintre respondenți consideră că Guvernul ar trebui să se concentreze pe reducerea deficitului bugetar și pe diminuarea datoriei publice a statului.
În ceea ce privește investițiile, 15% dintre cetățeni susțin că Executivul ar trebui să se axeze pe reducerea cheltuielilor statului, inclusiv a celor din aparatul bugetar. Investițiile în infrastructură, precum construcția de școli, spitale sau autostrăzi, sunt prioritare pentru 7% dintre respondenți. Totodată, 4% dintre participanți indică finanțarea sistemului de sănătate ca fiind o necesitate urgentă, în timp ce restul opiniilor sunt dispersate.
Pentru reducerea deficitului bugetar, 59% dintre români susțin diminuarea cheltuielilor statului, fiind cea mai populară măsură. O altă opțiune, introducerea unor taxe mai mari pe companii și pe averi, este susținută de 20% dintre cei din sondaj. În schimb, majoritatea măsurilor fiscale sunt respinse: doar 2% preferă majorarea taxelor și impozitelor, iar 1% susține înghețarea salariilor și pensiilor, în timp ce 4% propun împrumutarea statului.
Sondajul a analizat și poziția PNL față de învestirea Guvernului Niculescu, în care sunt incluse și miniștri PSD. Aproape jumătate dintre respondenți, respectiv 50%, consideră că decizia PNL de a vota în Parlament a fost mai degrabă greșită. O proporție de 29% apreciază decizia drept mai degrabă bună, în timp ce 21% dintre participanți nu au oferit un răspuns sau nu au dorit să răspundă la această întrebare.
Cercetarea a fost efectuată pe un eșantion de 1.000 de persoane, reprezentativ pentru populația din România cu vârsta de peste 18 ani. Metoda utilizată a fost CATI, prin interviuri telefonice asistate de calculator, cu date ponderate în funcție de vârstă, gen, nivel de educație și mediu de rezidență. Marja de eroare a studiului este de ±3,1%, la un nivel de încredere de 95%.