Sectorul construcțiilor din România a cunoscut o expansiune notabilă în luna august, însă această evoluție nu garantează o creștere a numărului de apartamente disponibile pe piață. Conform unui raport UniCredit publicat pe 26 octombrie, indicatorii de creștere includ diverse tipuri de lucrări, ceea ce poate induce în eroare asupra disponibilității locuințelor noi. Situația actuală evidențiază o discrepanță între activitatea generală de construcții și realitatea din segmentul rezidențial.
Datele economice arată că volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 7,2% în luna august față de luna iulie, luând în calcul datele ajustate sezonier. Dacă analizăm datele brute, creșterea este și mai spectaculoasă, atingând un nivel de 40,5% în raport cu anul precedent. Totuși, această ascensiune nu se reflectă în numărul de locuințe pe care cetățenii le pot achiziționa, deoarece raportul UniCredit subliniază că indicatorul vizează toate tipurile de lucrări efectuate în domeniu.
Pe partea de autorizații de construcție, trendul este unul regresiv pentru sectorul de locuințe. În primele nouă luni ale anului 2026, au fost eliberate 24.016 autorizații pentru clădiri rezidențiale, ceea ce reprezintă o scădere de 15,5% față de perioada corespunzătoare din anul 2025. Această scădere a documentelor necesare pentru începerea construcțiilor de apartamente indică o presiune sporită asupra ofertei de locuințe noi pe piața imobiliară din țară.
Accesibilitatea locuințelor este grav afectată de decalajul dintre prețuri și venituri. Eurostat raportează o creștere anuală a prețurilor locuințelor de 12,1% în trimestrul al doilea. În același timp, deși salariul mediu net a cunoscut o creștere nominală de 5,6% în luna august, puterea de cumpărare este sub presiune. Când este ajustat cu inflația, salariul mediu net este în scădere pentru a 14-a lună consecutivă, făcând achiziția de proprietăți tot mai dificilă.
Evoluția prețurilor imobiliare rămâne un subiect critic pentru stabilitatea socială și economică a populației. Diferența dintre creșterea costurilor locuințelor și evoluția veniturilor reale indică o dificultate majoră în obținerea unui locuință propriu. În contextul în care salariile ajustate cu inflația scad constant, segmentul de clădiri rezidențiale se confruntă cu o scădere a numărului de autorizații, limitând capacitatea de a răspunde cererii de locuințe.
Piața imobiliară din România funcționează într-un cadru economic complex, unde indicatorii de construcții și cei de venituri nu sunt întotdeauna aliniați. În timp ce volumul total al lucrărilor crește, sectorul rezidențial se confruntă cu scăderi în autorizații și o presiune continuă asupra prețurilor. Această situație pune sub semnul întrebării capacitatea cetățenilor de a accesa proprietăți noi în condițiile de scădere a veniturilor reale ajustate la inflație.