În județul Sibiu, Ioan Onea, un inginer agronom din Dumbrăveni, este singurul fermier care mai cultivă hamei în această regiune. Activitatea sa agricolă continuă de peste trei decenii, de când a intrat în fermă ca tânăr absolvent. Astăzi, acesta se confruntă cu o piață marcată de importuri masive și cu o lipsă de atenție din partea instituțiilor statului, care par să nu mai identifice existența fermei sale.
Cultivatorul a relatat dificultățile întâlnite în încercarea de a vinde recolta către fabricile din țară. Ioan Onea a menționat că, la o fabrică din Brașov, deși calitatea produsului a fost apreciată, vânzarea a fost împiedicată de faptul că directorul comercial aducea hamei din China pentru a primi comisioane. De asemenea, la o fabrică din Miercurea Ciuc, stocurile de hamei provenite din Germania sunt atât de mari încât nu se pot iniția discuții noi pentru următorii doi sau trei ani.
Pentru a supraviețui, ferma din Dumbrăveni se bazează pe un parteneriat stabilit încă din anul 2000 cu fabrica de bere Bermas din Suceava. Ioan Onea trimite anual aproximativ 80 la sută din producția sa către această unitate din Bucovina, unde a devenit singurul furnizor. Restul recoltei, în cantități de între 10 până la 50 de kilograme, este distribuit către câteva berării artizanale din Sibiu, Avrig sau Vatra Dornei.
Procesul de producție implică costuri operaționale foarte ridicate pentru un singur hectar de cultură. Lucrările anuale pentru un hectar de hamei costă între 70.000 și 90.000 de lei, iar factura la gaz metan pentru uscarea conurilor ajunge aproape de 100.000 de lei pe sezon. În contrast cu aceste cheltuieli, subvenția pe suprafață a fost de doar 600 de euro pe hectar până anul trecut, o sumă de peste trei ori mai mică decât cea oferită pentru cultura tutunului.
Ioan Onea lăudă reziliența fabricii din Suceava, menționând că aceasta a fost privatizată cu capital românesc și produce o bere curată. El a subliniat rolul directorului Elena Anisoi, care a susținut fabrica în momente dificile și a continuat să cumpere recolta fermierului chiar și atunci când avea stocuri proprii. Această colaborare îi permite cultivatorului să nu rămână cu marfa nevindută, situație care ar putea duce la falimentul fermei.
Cultivarea hameiului în România se confruntă cu o competiție internațională extrem de puternică, în special din partea Germaniei. În Germania, suprafața dedicată acestei culturi a crescut semnificativ după anul 1989, depășind în prezent pragul de 40.000 de hectare. Această expansiune a permis producătorilor germani să devină furnizori majori de materie primă pe plan global, influențând direct capacitatea producătorilor locali de a găsi clienți în propriul țară.