Mulți consumatori investesc sume considerabile în echipamente sportive, abonamente la săli de fitness sau cursuri de dezvoltare personală, pentru a le abandona ulterior. Această tendință de a cumpăra obiecte pe care nu le utilizăm reflectă o confuzie psihologică între actul de achiziție și progresul propriu-zis. Oamenii plătesc din convingerea că vor atinge anumite obiective, însă deseori aceste investiții devin doar costuri inutile care nu aduc rezultatele scontate.
Madi Rădulescu, Master Certified Coach (MCC) și managing partner al MMM Consulting International, explică faptul că satisfacția imediată a cumpărării poate fi confundată cu succesul. În realitate, după achiziție intervine efortul de voință, care este extrem de costisitor pentru orice persoană. Această asimetrie între ușurința achiziției și dificultatea utilizării creează o barieră majoră. Chiar și după finalizarea unui curs, efortul de a pune în practică informația rămâne o provocare dificilă.
Impactul financiar al acestor decizii este semnificativ, așa cum demonstrează datele economice. Un studiu publicat în American Economic Review, realizat de economiștii Stefano DellaVigna și Ulrike Malmendier, a analizat comportamentul a 7.752 de clienți din Statele Unite. Cercetătorii au observat că persoanele cu abonamente lunare de peste 70 de dolari mergeau la sală, în medie, doar de 4,3 ori pe lună. Astfel, fiecare antrenament le costa peste 17 dolari, deși puteau plăti doar 10 dolari per vizită.
În România, costurile pot crește rapid prin abonamente neutilizate, precum cel Bronze Flexible de la World Class, care costă 59 de euro pe lună. Dacă un utilizator merge de doar două ori într-o lună, fiecare ședință îi costă 29,50 de euro. Mai mult, un abonament nefolosit timp de trei luni reprezintă o pierdere de 177 de euro. Un sondaj realizat în 2026 pentru Self Financial a arătat că aproape 60% dintre respondenți plăteau lunar pentru cel puțin un abonament neutilizat.
O altă problemă este „taxa pe vinovăție”, termen prin care Madi Rădulescu descrie dificultatea de a recunoaște o decizie greșită. Mulți oameni continuă să plătească pentru servicii nefolosite pentru că nu vor să accepte că au făcut o alegere proastă. În plus, există presiunea socială de a achiziționa produse costisitoare pentru validare, cum ar fi mașini mari, pentru a impresiona persoanele din jur. Această nevoie de validare poate duce la cheltuieli pe obiecte care nu sunt necesare.
Comportamentul de consum este influențat de factori psihologici și de presiunea mediului social, fiind adesea o încercare de a proiecta o imagine de succes. În economie, analiza acestor tipare de cheltuieli neutilizate ajută la înțelegerea modului în care indivizii gestionează resursele financiare sub influența impulsurilor. Înțelegerea acestor mecanisme este esențială pentru o planificare financiară sănătoasă și pentru evitarea pierderilor de capital cauzate de obiectivele abandonate.