Sistemul feroviar din România se confruntă cu probleme cronice de siguranță și infrastructură, într-un moment în care modernizarea rămâne sub nivelul necesar. Datele oficiale indică o degradare avansată a rețelei, ceea ce ridică semne de întrebare privind capacitatea de prevenire a accidentelor majore. Deși țara a evitat recent tragedii de amploare, vulnerabilitățile tehnice sunt evidente pe numeroase tronsoane de călătorie.
Situația infrastructurii este alarmantă, deoarece la finalul anului 2025, peste 72% din lungimea liniilor de cale ferată din România își depășise termenul tehnic de reînnoire. Aceasta înseamnă aproximativ 9.800 de kilometri de șine care necesită intervenții urgente. Comparativ cu anul 1990, când doar 10% din rețea depășea durata normală de exploatare, starea actuală a sistemului a suferit o deteriorare semnificativă.
Deși depășirea termenului de reînnoire nu implică automat interzicerea circulației, aceasta impune verificări permanente și restricții de viteză. În 2024, au fost înregistrate 90 de accidente feroviare semnificative, multe fiind cauzate de persoane de pe căile ferate sau de probleme la trecerile la nivel. Recent, în 2025, un accident în Gara Constanța a implicat 11 persoane, iar în iulie 2026 a avut loc o deraijare parțială la stația CF Palas.
Un paradox major apare prin utilizarea materialului rulant modern pe șine vechi și degradate. Statul a contractat 37 de trenuri electrice, dintre care 26 de rame au ajuns deja în etapa de livrare și recepție preliminară. Totuși, viteza și confortul acestor garnituri noi sunt limitate de starea instalațiilor de semnalizare și de echipamentele de infrastructură, care nu pot susține performanța tehnologiei de ultimă generație.
Lipsa finanțării reprezintă problema fundamentală, existând un deficit de peste 12 miliarde de lei pentru lucrări de întreținere și reparații. În perioada 2021-2025, statul a asigurat mai puțin de jumătate din fondurile necesare pentru dezvoltarea sectorului. Deși Guvernul a aprobat o strategie pentru perioada 2026-2030, specialiștii avertizează că fără investiții consistente, planurile nu vor produce efecte reale pe teren.
Degradarea căii ferate are și consecințe economice, deoarece pasagerii și operatorii de marfă migrează către transportul rutier. Această schimbare de mod de transport duce la aglomerația pe șosele, creșterea poluării și pierderea competitivității ferovierelor. Siguranța sistemului depinde de capacitatea de a investi în mentenanță și tehnologie pentru a preveni incidentele înainte ca acestea să devină catastrofe.