Infarctul miocardic nu mai este o afecțiune limitată exclusiv persoanelor vârstnice, afectând tot mai des și adulții tineri. Prof. univ. dr. Florin Mitu, medic primar cardiolog la Spitalul Clinic de Recuperare Iași, explică faptul că stilul de viață modern contribuie direct la creșterea riscului cardiovascular. Această problemă de sănătate devine din ce în ce mai prezentă în rândul celor sub 40 de ani, din cauza unor obiceiuri zilnice nesănătoase.
Unul dintre principalii factori care favorizează apariția aterosclerozei la tineri este consumul de tutun și utilizarea țigărilor electronice. Prof. univ. dr. Florin Mitu subliniază că aceste obiceiuri afectează arterele și pot declanșa evenimente cardiovasculare grave. Pe lângă fumat, stresul cronic și lipsa somnului reprezintă amenințări majore, deoarece odihna insuficientă poate favoriza manifestări inflamatorii și creșterea tensiunii arteriale, factori care pun în pericol direct sănătatea inimii.
Alimentația nesănătoasă, bazată pe alimente procesate, dulciuri și băuturi care conțin cantități mari de fructoză, contribuie la apariția obezității. Acest regim alimentar favorizează dezvoltarea sindromului metabolic, a diabetului zaharat și a procesului de ateroscleroză. Sedentarismul, accentuat de timpul petrecut în fața ecranelor sau de locurile de muncă care nu permit mișcarea, agravează situația prin acumularea de kilograme în plus și dezvoltarea bolilor cardiovasculare la vârste tinere.
Pe lângă factorii de stil de viață, riscul cardiovascular este influențat semnificativ de factorii genetici și de istoricul familial. Prof. univ. dr. Florin Mitu precizează că, dacă rudele de gradul I au suferit infarct miocardic sau accident vascular cerebral la vârste sub 50 de ani, riscul de a dezvolta ateroscleroză este foarte mare și pentru copii. Persoanele cu astfel de antecedente trebuie să fie extrem de atente la prevenție și să efectueze controale medicale periodice.
Utilizarea diverselor substanțe de către tineri reprezintă un alt element de pericol, deoarece acestea pot duce la dependență și pot influența direct sănătatea inimii. Medicul recomandă promovarea și practicarea activității fizice zilnice, menționând că mișcarea protejează împotriva bolilor cardiovasculare, îmbunătățește calitatea vieții și crește speranța de supraviețuire. Prevenția prin un stil de viață echilibrat rămâne cea mai importantă metodă de combatere a acestor riscuri.
Bolile cardiovasculare reprezintă o problemă majoră de sănătate publică în România, conform datelor de la Institutul Național de Sănătate Publică. Aproximativ jumătate dintre decesele înregistrate în țară sunt asociate cu aceste afecțiuni medicale. În prezent, mortalitatea cauzată de problemele cardiovasculare în România depășește semnificativ media raportată la nivelul Uniunii Europene, ceea ce subliniază necesitatea identificării timpurii a factorilor de risc.