Un proiect legislativ aflat în Parlament ar putea schimba semnificativ veniturile familiilor care aleg să revină la locul de muncă înainte ca copiii să împlinească vârsta de doi ani. Măsura propusă prin proiectul L604/2026 ar permite părinților să cumuleze salariul cu un stimulent financiar egal cu valoarea indemnizației de creștere a copilului. Această facilitate ar putea fi aplicată până la vârsta de doi ani pentru copii sau până la trei ani în cazul celor cu dizabilități.
În prezent, sistemul oferă un stimulent de inserție de 1.500 de lei dacă părintele revine la serviciu înainte ca cel mic să aibă șase luni, sau de 650 de lei în restul cazurilor. Conform noii propuneri, stimulentele ar putea atinge pragul de 8.500 de lei lunar. Corina Neagu, fondator DARE, a semnalat însă o problemă privind regimul fiscal, deoarece proiectul nu precizează dacă noul stimulent va fi supus contribuției de 10% pentru sănătate (CASS), spre deosebire de indemnizația actuală.
Impactul asupra bugetului de familie ar putea fi major, în funcție de nivelul veniturilor anterioare. Analistul economic Adrian Negrescu a calculat că, pentru un salariu net de 12.000 de lei, venitul total ar putea ajunge la 20.500 de lei, dacă noul stimulent de 8.500 de lei nu ar fi supus reținerilor. În cazul unui salariu minim de 2.700 de lei, venitul ar crește de la 3.350 de lei la aproximativ 5.000 de lei. Totuși, aceste câștiguri ar putea fi absorbite de costurile ridicate ale creșelor private sau ale bonomelor.
Din punct de vedere bugetar, impactul depinde de numărul de părinți care vor opta pentru revenirea anticipată. Corina Neagu estimează că cheltuielile ar putea varia între 670 de milioane și 2,7 miliarde de lei anual, având un scenariu central de 1,3 miliarde de lei. Această estimare se bazează pe datele ANPIS din august 2026, când aproximativ 145.000 de părinți primeau indemnizația de creștere a copilului și aproape 70.000 beneficiau de stimulentul de inserție, cu cheltuieli lunare de 577 de milioane, respectiv 53 de milioane de lei.
Există riscuri legate de inegalitatea socială și dificultatea accesului la servicii de îngrijire. Adrian Negrescu avertizează că părinții cu venituri mici sau cei din zonele fără creșe ar putea fi dezavantajați. Datele Eurostat pentru 2023 indică faptul că doar 12,3% dintre copiii din România sub vârsta de trei ani beneficiază de îngrijire formală. De asemenea, noul beneficiu nu va fi accesibil celor care nu îndeplinesc condiția de a avea cel puțin 12 luni de venituri eligibile înainte de naștere.
Proiectul legislativ a primit raport favorabil în Comisia de buget a Senatului pe 3 noiembrie, însă nu a devenit încă lege. Camera Deputaților este forul decizional, iar implementarea ar putea avea loc cel mai devreme în anul 2027. Consiliul Legislativ a emis un aviz negativ, invocând justificarea insuficientă, în timp ce Consiliul Fiscal a solicitat informații suplimentare privind impactul asupra bugetului de stat.