Mersul pe jos poate reprezenta un aliat esențial pentru sănătatea mintală, deoarece activitatea fizică stimulează secreția unor substanțe care acționează ca antidepresive și anxiolitice naturale. Această formă de mișcare ajută la gestionarea stresului cotidian și la dezvoltarea rezilienței psihice prin activarea mecanismelor de adaptare ale organismului. Specialiștii subliniază că expunerea la provocări fizice controlate, adaptate capacității fiecărui individ, poate genera un răspuns fiziologic benefic pentru echilibrul emoțional.
Conform expertizei oferite de Andreea Giurgea, psihoterapeut în cadrul Centrului de psihiatrie și psihoterapie MindCare Constanța, corpul uman secretă neurotransmițători specifici în timpul efortului. Endorfinele funcționează ca analgezice naturale care reduc durerea, în timp ce dopamina induce senzația de plăcere și motivație. Serotonina joacă un rol crucial în combaterea anxietății și reglarea dispoziției, iar creierul secretă și endocanabioide care facilitează relaxarea după activitate. Aceste substanțe naturale pot ajuta în cazuri de depresie sau insomnie.
Un studiu observațional a fost desfășurat pe traseul Via Transilvanica de către MedLife, în parteneriat cu Asociația Tășuleasa Social, pentru a analiza impactul mersului pe jos. Aproximativ 70 de persoane, cu vârste între 18 și 65 de ani, au participat la această cercetare în perioada august – septembrie. Participanții au parcurs trasee de minimum 10 zile, acoperind distanțe de cel puțin 150 de kilometri. Studiul a urmărit evoluția stării de bine, nivelul de energie și capacitatea de adaptare la stres prin analiza unor parametri biologici.
Psihoterapeutul Andreea Giurgea avertizează că intensitatea efortului trebuie corelată strict cu nivelul de capacitate al fiecărei persoane în parte. Deși ieșirea din zona de confort este benefică, depășirea limitelor fără o evaluare obiectivă poate fi problematică. Experiența de eustres, sau stresul bun, poate crește încrederea în sine și poate oferi o stare de optimism. Totuși, provocările emoționale și fizice sunt resimțite diferit, motiv pentru care autoevaluarea corectă este esențială pentru a evita surprizele neplăcute.
În cadrul experimentului de pe Via Transilvanica, motivația participanților a suferit transformări pe parcursul drumeției. Deși obiectivele inițiale au fost legate de socializare sau testarea limitelor, satisfacția progresului și timpul petrecut singur au devenit surse noi de energie. Datele colectate arată că dorința de a respecta propriul angajament îi ajută pe oameni să continue chiar și atunci când revenirea la confort devine tentantă. Rezultatele finale ale acestui studiu vor fi publicate la începutul lunii noiembrie.
Stresul reprezintă o problemă de sănătate publică la nivel global, afectând aproximativ trei sferturi din populația adultă. Pentru o treime dintre persoane, acesta atinge niveluri extreme care influențează somnul și activitățile zilnice. Gestionarea eficientă a stresului cronic necesită adoptarea unor obiceiuri sănătoase, precum activitatea fizică regulată, pentru a preveni apariția bolilor psihice precum anxietatea sau depresia.