Un nou sondaj de opinie realizat de CURS la nivel național indică o schimbare semnificativă în preferințele electorale ale românilor. Rezultatele relevă faptul că AUR conduce clasamentul partidelor, în timp ce PSD oferă semne de revenire în forță. În schimb, PNL și USR înregistrează scăderi, decontând perioada de șase luni de criză politică resimțită de către majoritatea cetățenilor.
În ceea ce privește percepția asupra evoluției țării, 77% dintre respondenți consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită. Doar 18% dintre participanții la sondaj apreciază direcția actuală ca fiind una bună, în timp ce 5% nu au oferit un răspuns. Această nemulțumire masivă reflectă o percepție negativă generalizată asupra stării de dezvoltare a statului român.
Dacă alegerile parlamentare ar avea loc duminica viitoare, AUR ar obține 34% din voturi, fiind urmat de PSD cu 26%. PNL se situează pe pe locul trei cu 16%, în timp ce USR este creditat cu 8%, iar UDMR cu 5%. Diferența dintre primele două formațiuni este de 8 puncte procentuale, iar între PSD și PNL se înregistrează un decalaj de 10 puncte.
Alte partide au scoruri mai mici: Partidul Naționalist Reformarea României – Piedone și SENS obțin câte 3%, iar SOS România și Acțiunea Conservatoare au câte 2%. În ceea ce privește participarea PSD la guvernarea condusă de Luca Niculescu, opiniile sunt împărțite. 25% consideră decizia corectă în foarte mare măsură, însă 34% o consideră corectă doar în mică măsură.
Prioritățile cetățenilor pentru Guvernul Luca Niculescu sunt strâns legate de aspecte economice și de nivelul de trai. Reducerea prețurilor și a costului vieții este menționată de 41% dintre respondenți, urmată de creșterea salariilor și a pensiilor, cu 39%. Reducerea taxelor și impozitelor este indicată de 27%, în timp ce reducerea deficitului bugetar este o prioritate pentru 23% dintre participanți.
Sondajul a fost efectuat în perioada 22–27 octombrie 2026, pe un eșantion de 1.068 de persoane reprezentativ pentru populația adultă din România. Metodologia utilizată a fost cea probabilistă, multistadial și stratificată, prin interviuri telefonice asistate de calculator. Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%, datele fiind ponderate conform structurii electoratului.