Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a criticat dur inițiativa parlamentară de a modifica denumirea localității Balvanyos, acuzând formațiunea AUR că transformă subiecte pur administrative în conflicte de natură etnică. Președintele UDMR a declarat că această propunere nu este una nouă și a pus sub semnul întrebării utilitatea reală a unei astfel de schimbări de nume. Conform declarațiilor sale, această mișare politică este motivată de dorința de a crea tensiuni, nu de necesități de administrare locală.
Kelemen Hunor a ironizat importanța pe care reprezentanții AUR o acordă acestei chestiuni, afirmând că „fericirea lor stă în denumirea localității Balvanyos”. El a sugerat că disputa depășește sfera administrativă și reflectă atitudinea partidei față de identitatea comunității maghiare. Liderul UDMR a susținut că această formațiune este antimaghiară și ultranaționalistă, interpretând orice discuție care nu se încadrează în tiparul lor despre România prin prisma apartenenței etnice a participanților.
În ceea ce privește comportamentul politic al AUR, Kelemen Hunor a respins ideea unei eventuale moderări a discursului, menționând că procesul de „melonizare” nu s-a concretizat. El a observat că, de la intrarea în Parlament, orientarea naționalistă a grupului nu s-a schimbat deloc. Președintele UDMR a subliniat că această lipsă de evoluție se manifestă prin etnicizarea oricărei discuții, transformând orice subiect de interes public într-o dispută despre ceea ce este considerat „românesc”.
Pentru a ilustra necesitatea respectării numelor consacrate, Kelemen Hunor a folosit o analogie personală legată de propriul său prenume. El a relatat că, la nașterea sa, tatăl său a insistat la primărie ca prenumele Hunor să nu fie tradus, deoarece nu se poate traduce. Liderul UDMR a aplicat această experiență asupra localității Balvanyos, menționând că nici măcar în perioada lui Ceaușescu denumirea nu a fost modificată și că nu poate fi tradusă în Bălvăniș.
Președintele UDMR este convins că propunerea de redenumire nu va obține susținerea necesară în Parlament, deoarece majoritatea nu va fi de acord cu o inițiativă care nu aduce beneficii, dar lovește în comunitatea maghiară. El a reiterat faptul că această dispută reprezintă un nou punct de confruntare între UDMR și AUR, concentrându-se pe teme de identitate culturală și lingvistică. Această tensiune subliniază dificultatea de a gestiona subiectele de identitate în cadrul legislativului român.
Disputele privind denumirile localităților și identitatea etnică reprezintă subiecte recurente în politica română, afectând adesea relațiile dintre partidele care reprezintă diverse comunități. În contextul actual, aceste dezbateri se adaugă la o serie de afirmații și reacții politice recente care vizează modul în care partidele își gestionează discursul naționalist sau minoritar în fața opiniei publice și a instituțiilor statului.