Un nou sondaj realizat de Avangarde indică faptul că majoritatea cetățenilor români sunt îngrijorați de evoluția țării. Conform datelor, 78% dintre persoanele interrogate consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 16% estimează că direcția este una bună. O proporție de 6% dintre subiecți a declarat că nu știe sau nu a oferit un răspuns la această întrebare despre starea generală a societății.
În ceea ce privește preferințele politice pentru un eventual scrutin parlamentar, AUR ocupă prima poziție cu 35% din voturi. Următorul partid în clasament este PSD, care ar obține 26%, fiind urmat de PNL cu 15% și de USR cu 10%. Restul procentelor se împart între UDMR, care are 5%, SENS cu 4%, S.O.S. România cu 2% și alte partide care încasează 3%, în condiția în care 16% dintre români sunt nehotărâți.
Cercetarea analizează și reacția cetățenilor la decizia PNL de a vota în Parlament învestirea Guvernului Niculescu, deși liberalii au anunțat că rămân în opoziție. Un procent de 50% dintre cei chestionați consideră că această decizie a fost mai degrabă greșită, în timp ce 29% au considerat-o mai degrabă bună. O parte de 21% dintre respondenți nu a putut sau nu a dorit să ofere un răspuns clar la această întrebare.
Prioritățile pentru Guvernul Niculescu sunt clar definite de opinia publică, cu accent pe aspecte economice. Cea mai mare parte a intervienților, respectiv 30%, consideră că creșterea salariilor și a pensiilor trebuie să fie prioritatea principală. Ulterior, 21% pun accent pe combaterea corupției, 19% pe reducerea deficitului bugetar și a datoriei publice, iar 15% solicită reducerea cheltuielilor statului, inclusiv a celor pentru aparatul bugetar și instituții.
Legat de reducerea deficitului bugetar, 59% dintre români susțin că Executivul ar trebui să reducă cheltuielile statului. O altă opțiune menționată de 20% dintre respondenți este aplicarea unor taxe mai mari pe companii și pe averi. În restul segmentului, 4% cred în creșterea împrumuturilor, 3% consideră că nu este necesară reducerea deficitului în acest moment, iar 2% propun creșterea taxelor și impozitelor generale.
Această cercetare a fost efectuată prin metoda CATI, utilizând interviuri telefonice asistate de calculator pe un eșantion de 1.000 de persoane de peste 18 ani. Metodologia include o marjă de eroare de plus sau minus 3,1% la un nivel de încredere de 95%, cu ponderarea datelor realizată după gen, vârstă, nivel de educație și mediul de rezidență, asigurând astfel reprezentativitatea pentru populația adultă a României.