Proiectul de lege care vizează schimbarea denumirii localității Băile Balvanyos în „Bălvăniș” a generat o dispută intensă în cadrul Camerei Deputaților, luni, 2 noiembrie. Inițiativa legislativă, care include și modificări pentru zonele protejate, dezvoltarea turismului și criteriile de atestare a stațiunilor, a fost înscrisă pe ordinea de zi a plenului. Proiectul a fost depus inițial la Senat, unde a fost respins în anul 2024, fiind ulterior înaintat către Camera Deputaților în anul 2025.
Deputatul AUR Dan Tănasă a argumentat că stațiunea din județul Covasna utilizează în prezent o denumire exclusiv în limba maghiară, ceea ce contravine utilizării limbii oficiale de stat. Acesta a subliniat că propunerea se bazează pe o adresă oficială a Academiei Române, care recomandă aplicarea numelui Bălvăniș, cu accentul specific limbii române. Dan Tănasă a solicitat susținerea proiectului din partea parlamentarilor PNL și PSD, menționând că sistemul administrativ trebuie să respecte limba română, oferind ca exemple orașele Cluj-Napoca, Sfântu Gheorghe și Miercurea Ciuc.
Din partea UDMR, deputatul Miklós Zoltán a criticat dur inițiativa, numind-o o încercare de ștergere a identității maghiare din Transilvania și o manifestare a naționalismului. Acesta a susținut că numele Bálványos a supraviețuit Imperiului Austro-Ungar, celor două Războaie Mondiale și regimului lui Ceaușescu, fiind legat de Cetatea Bálványos, menționată documentar încă din anul 1311. Miklós Zoltán a cerut un raport de respingere, argumentând că schimbarea numelor de origine maghiară nu îi face pe români „mai români” și că istoria trebuie lăsată în pace.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a reacționat la adresa Euronews, afirmând că pentru reprezentanții AUR, schimbarea denumirii este o miză politică. Kelemen Hunor a susținut că propunerea nu va trece de Parlament deoarece majoritatea nu va fi de acord cu o inițiativă care lovește în comunitatea maghiară fără a aduce beneficii reale. Acesta a explicat că anumite nume, precum Balvanyos, nu pot fi traduse în limba română, comparând situația cu imposibilitatea traducerii propriului său nume de familie.
În cadrul dezbaterilor, Dan Tănasă a revenit asupra poziției sale, propunând ca în documentele oficiale să apară denumirea de Bălvăniș, dar să fie menționată și varianta Balvanyos sub ea. Această abordare a fost prezentată ca o modalitate de a respecta limba oficială de stat în sistemul administrativ românesc, fără a elimina complet denumirea existentă. Totuși, discuțiile au evidențiat o fractură profundă între dorința de a standardiza denumirile administrative și respectarea contextului istoric și cultural al regiunii.
Dezbaterile din Parlament reflectă tensiunile constante privind reprezentarea identitară și utilizarea limbilor în administrația publică din România. Acest tip de conflict legislativ privind denumirile localităților este adesea legat de echilibrul dintre normele de stat și diversitatea culturală a regiunilor cu minorități semnificative, un subiect care revine periodic în discuțiile politice de la nivel național.