Ministrul Educației, Sorin Costreie, a criticat decizia Senatului de a respinge proiectul legislativ care ar permite adolescenților de cel puțin 16 ani să acceseze consiliere psihologică fără acordul părinților. Această inițiativă, care vizează îmbunătățirea sănătății mentale în școli, a fost trimisă acum către Camera Deputaților, unde se va purta votul decisiv. Sorin Costreie a subliniat că procedurile actuale nu au reușit să rezolve eficient problema violenței în mediul școlar.
În cadrul unei conferințe organizate la Palatul Victoria, Sorin Costreie a evaluat măsurile implementate până în prezent, precum Planul național de combatere a violenței școlare și mecanismele de sesizare anonimă. Totuși, ministrul a declarat că situația violenței rămâne deficitară, afirmând că, deși anumite proceduri există, rezultatele sunt slabe. El a menționat că planurile adoptate până acum nu au oferit soluții reale pentru gestionarea incidentelor de violență din unitățile de învățământ.
Problema acordului parental a fost abordată direct de ministru, care a explicat că acest lucru poate deveni un obstacol pentru elevii care au nevoie de sprijin. Sorin Costreie a declarat că, în anumite situații, chiar părinții pot reprezenta problema pentru copiii care caută ajutor. El a propus ca pragul de vârstă pentru accesul autonom la consilier poate fi ajustat între 14 și 16 ani, pentru a permite elevilor să primească asistență înainte de majorat.
Proiectul de lege L478/2026, depus de parlamentarii USR, prevede ca adolescenții de peste 16 ani să poată apela cabinetelor de asistență psihopedagogică din școli pentru evaluare sau psihoterapie. Textul legislativ include și excepții de la confidențialitate, obligând specialiștii să informeze reprezentanții legali sau autoritățile în cazuri de abuz sever sau risc iminent. Senatul a respins raportul cu 56 de voturi pentru respingere, 18 împotrivă și 15 abțineri, în urma voturilor unor partide politice.
Pe lângă aspectul legislativ, Sorin Costreie a vorbit despre rolul social al profesorilor, care trebuie să asculte elevii care nu se simt înțeleși sau văzuți. Ministrul a criticat și modul în care mass-media gestionează incidentele de violență, cerând responsabilitate publică pentru a evita imitarea acestora. El a subliniat că reluarea excesivă a unor cazuri în presă poate avea efecte negative asupra societății, influențând comportamentul tinerilor.
Situația violenței în România este una de o gravitate majoră, având în vedere că peste un milion de copii au fost victimele acestui fenomen. Această statistică reflectă necesitatea unor intervenții structurate în sistemul de educație pentru a proteja integritatea minorilor. Implementarea unor mecanisme de consiliere mai accesibile ar putea reprezenta un pas important în gestionarea acestor cazuri de violență școlară.