Ministrul Educației, Sorin Costreie, a declarat luni că România nu poate asigura o educație de calitate fără un mediu educațional sigur, care să garanteze protecția atât a copiilor, cât și a profesorilor. Această afirmație a fost făcută în cadrul conferinței de încheiere a proiectului de consolidare a răspunsului la violența împotriva copiilor, un eveniment organizat la Palatul Victoria.
Proiectul menționat a fost realizat printr-un parteneriat între Ministerul Muncii, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, UNICEF România și Secretariatul General al Guvernului. Implicarea a fost extinsă și către parteneri din Polonia și de la Comisia Europeană, oferind sprijin pentru îmbunătățirea capacității instituționale de combatere a violenței. Sorin Costreie a subliniat că violența școlară se transpune tot mai des în violență stradală, făcând din siguranța la școală o componentă crucială.
Deși există politici publice și documente oficiale, precum Planul național de combatere a violenței școlare sau mecanismele de semnalare anonimă, ministrul a recunoscut că situația rămâne dificilă. Sorin Costreie a explicat faptul că, dincolo de procedurile de management și proiectele aprobate, este necesară o schimbare profundă de mentalitate. El consideră că profesorul trebuie să își asume un rol social mai amplu, vizând înțelegerea profundă a fiecărui copil, nu doar transmiterea informațiilor de la tablă.
Un alt punct critic abordat de ministru vizează rolul consilierii școlare și dificultățile legate de acordul parental. Sorin Costreie a menționat că o lege care a fost invalidată impunea necesitatea acordului părinților pentru ca elevii să apeleze la consilier, ceea ce poate crea blocaje în anumite situații. El a exprimat speranța că legislația va fi corectată pentru ca elevii, începând de la vârste precum 14 sau 16 ani, să poată accesa consilierea fără această barieră.
Ministrul a avertizat, de asemenea, asupra modului în care media tratează aceste subiecte sensibile în fața publicului. Sorin Costreie a semnalat că rostogolirea obsesivă a imaginilor cu acte de violență poate crea premisele pentru apariția altor astfel de cazuri. El a insistat că educația trebuie privită ca un concept integrat, care implică nu doar sistemul școlar, ci și rolul părinților, al copiilor și al politicienilor care servesc drept modele.
Fenomenul violenței în mediul educațional este adesea alimentat de factori externi, inclusiv de riscurile la care sunt expuși copiii pe rețelele sociale. Provocările de pe platforme precum TikTok reprezintă o sursă de îngrijorare pentru autorități, deoarece pot influența comportamentul tinerilor. În acest context, siguranța digitală și monitorizarea comportamentelor online devin elemente complementare ale protecției oferite în cadrul instituțiilor de învățământ.