Noii miniștri ai Educației, Sorin Costreie și Sorin Ionescu, cel de-al doilea fiind ministru delegat pentru sistemul preuniversitar, susțin că România trebuie să se orienteze către învățământul dual. Aceștia consideră că principala necesitate este votul Parlamentului pentru deblocarea burselor tehnologice. Totuși, declarațiile lor sugerează o lipsă de înțelegere a problemelor economice și sociale care afectează acest sistem, inclusiv dificultățile de integrare a elevilor în piața muncii.
Un obstacol major este mentalitatea părinților care consideră învățământul profesional un eșec, o perspectivă rămasă din perioada comunismului. Pe lângă rezistența socială, liceele tehnologice și cele cu sistem dual se confruntă cu probleme grave de infracționalitate juvenilă. Această situație îi determină pe mulți părinți să refuze acest mediu pentru copiii lor. În plus, chiar dacă elevii sunt admiși la profiluri tehnologice sau profesionale, mulți depun ulterior cereri de transfer către unități școlare considerate mai bune.
Problema violenței în școli rămâne critică, afectând în special liceele tehnologice din zone defavorizate. Datele Ministerului Afacerilor Interne arată că în anul școlar 2025-2026 s-au înregistrat peste 2.700 de infracțiuni în unitățile preuniversitare. Deși numărul este mai mic decât în perioada 2018-2019, când se înregistrau peste 10.000 de cazuri, tipologia este mai gravă. Se înregistrează acte de violență însoțite de utilizarea armelor albe și o amplificare a consumului de droguri în rândul adolescenților.
În ceea ce privește parteneriatul cu mediul economic, deși în sistem sunt înscrise 1.000 de firme, colaborarea cu școlile este deficitară. Companiile din domenii precum construcțiile sau HoReCa au raportat nemulțumiri legate de nivelul de pregătire al elevilor și de regulile sistemului. Proprietarii de firme se lovesc de un zid legislativ și administrativ: nu pot obliga elevii să muncească în orele de practică, iar legislația nu permite semnarea unor contracte care să garanteze investitorilor că vor beneficia de forță de muncă formată.
În prezent, companiile care susțin educația prin sistemul dual depind exclusiv de bunăvoința elevilor, a părinților și a coordonatorilor școlari. Lipsa unui cadru legislativ care să permită obligarea elevilor să rămână la firma unde au făcut stagiile de practică măcar 3 ani reprezintă o barieră majoră. Fără rezolvarea acestor probleme de fond, investițiile firmelor rămân fără garanții, în ciuda eforturilor anterioare ale fostei miniștri, Ligia Deca, de a crește numărul de locuri pe profilurile tehnologice.
Ministerul Educației a aprobat recent Planul Național de combatere a violenței în școli, însă acesta este perceput ca un simplu sistem de proceduri. Situația rămâne tensionată, deoarece forțarea elevilor către învățământul dual nu rezolvă problemele de bază legate de delincvență, bullying sau nivelul scăzut de pregătare, elemente care determină în continuare alegerea profilului teoretic de către majoritatea absolvenților.