O nouă propunere vizează creșterea salariului minim pe economie la nivelul a 5.000 lei brut, începând cu data de 1 ianuarie 2027. Această inițiativă, susținută de Florin Manole, ar putea duce la creșterea veniturilor nete ale angajaților de la aproximativ 2.700 lei la circa 3.150 lei. Obiectivul principal este asigurarea unui venit decent prin muncă legală, ceea ce ar putea reduce motivația lucrului la negru.
Pentru a facilita această tranziție, sunt propuse măsuri de albire fiscală pe o perioadă de 6 luni. Companiile care își înregistrează angajații în sistemul ReGES la noul nivel salarial ar putea beneficia de scutiri de penalități și de dobânzi aplicate contribuțiilor restante. Această abordare urmărește aducerea cât mai multor persoane în sistemul formal de plăți, oferind companiilor un interval de acomodare la noile costuri.
Digitalizarea proceselor de angajare prin ReGES ONLINE reprezintă un alt pilon al propunerii. Se propune implementarea contractelor flexibile, cu durate de 2 până la 8 ore, care pot fi semnate electronic direct de pe telefon. Această soluție este menită să ajute sectoare precum HORECA, saloanele sau terasele, eliminând birocrația ca scuză pentru nerespectarea normelor legale de angajare.
Controlul fiscal ar putea fi intensificat prin utilizarea unui algoritm comun între ITM, ANAF și ReGES. Sistemul ar putea genera alerte automate pentru firmele care raportează cifre de afaceri mari, dar mențin salariile la nivelul actual de 4.325 lei. Inspectori de la ITM ar putea utiliza echipamente de tip bodycam, iar procesele verbale ar fi generate digital direct în platforma ReGES.
Sancțiunile pentru încălcări ar putea deveni mult mai severe, transformând amenzile în instrumente de descurajare reală. Se propune o amendă de 10.000 lei pentru prima abatere și de 30.000 lei pentru a doua, însoțită de suspendarea activității pentru 30 de zile. În cazul unei a treia încălcări, administratorul ar putea răspunde penal, evitând astfel situația în care amenda este mai mică decât profitul obținut prin munca la negru.
Economia subterană din România reprezintă o problemă structurală majoră, fiind estimată de Eurostat la valori cuprinse între 20% și 25% din PIB. Această activitate neoficială afectează veniturile statului și creează o competiție nedreaptă pentru companiile care plătesc toate taxele și contribuțiile obligatorii. Combaterea acestui fenomen necesită o coordonare strictă între instituțiile de control și noile instrumente digitale de monitorizare.