Reprezentanții celor cinci mari confederații sindicale s-au reunit luni cu premierul Luca Niculescu pentru a discuta o serie de cerințe privind nivelul veniturilor. Printre principalele propuneri formulate de organizațiile de muncă se numără majorarea salariului minim brut la pragul de 5.000 de lei. Această solicitare vine într-un moment în care discuțiile despre Legea Salarizării pot influența nu doar salariile bugetarilor, ci și veniturile miniștrilor, parlamentarilor sau ale primarilor.
Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical, a susținut că această creștere a salariului minim nu este o decizie arbitrară. Conform declarațiilor sale, această măsură este rezultatul unei directive UE, care impune ca politicile privind salariul minim să fie stabilite în fiecare stat membru pe baza unui mecanism specific. Dumitru Costin a subliniat că România deține deja o lege în acest sens și are obligația de a o aplica conform normelor europene.
Pe de altă parte, Sorin Grindeanu, președintele PSD, a solicitat Guvernului ca pensiile să fie indexate de la 1 ianuarie cu o rată de peste 7 procente. Pentru un pensionar care în prezent primește 2.000 de lei, această majorare ar însemna un spor de aproape 150 de lei lunar, în timp ce pentru cei cu o pensie de 4.000 de lei, suplimentul ar fi de aproape 300 de lei. Sorin Grindeanu a menționat că această creștere este obligatorie și că toate aspectele legate de buget și taxe vor fi discutate odată cu aprobarea bugetului.
Implementarea acestor măsuri ar impune statului o cheltuială anuală de aproape 10 miliarde de lei, însă sursa de finanțare nu este încă stabilită. Ilie Bolojan, președintele PNL, a avertizat că măsurile de controlare a cheltuielilor sunt necesare pentru a menține un deficit predictibil la finalul anului. Totodată, Mircea Abrudean, președintele Senatului, a declarat că PNL susține creșterea veniturilor românilor dacă aceasta este sustenabilă, însă este nevoie de soluții clare pentru găsirea banilor.
Economiștii avertizează că statul nu poate promite noi cheltuieli fără a avea o strategie de acoperire, mai ales în contextul necesității de a reduce deficitul bugetar. Christian Năsulea, profesor de economie mondială, a punctat că este riscant să se acționeze fără planificare, având în vedere nevoia de a păstra un spațiu de rezervă pentru crize imprevizibile. Momentan, nicio majorare salarială sau de pensii nu a fost oficial aprobată, deciziile finale fiind legate de finalizarea bugetului pentru anul viitor.
În cadrul procesului de planificare bugetară, Guvernul trebuie să echilibreze veniturile cu necesitățile sociale și cerințele de reducere a deficitului public. Deciziile privind nivelul salariilor și al pensiilor pentru anul viitor vor fi luate abia după ce se va stabili cadrul financiar complet. Această perioadă de consultări între partide și sindicate este esențială pentru a determina dacă resursele disponibile pot susține creșterile solicitate fără a compromite stabilitatea economică.