Pensionarii care au lucrat în grupe de muncă au constatat, în urma recalculării din septembrie 2024, că deciziile de pensie primite indică sume mai mici decât cele încasate anterior. Deși sumele aflate în plată sunt menținute, acești beneficiari se confruntă cu riscul de a nu mai primi indexări pentru o perioadă lungă de timp. Expertul în pensii Sorin Nemeș susține că această situație este rezultatul unei erori fundamentale de arhitectură legislativă introdusă în noua lege.
Problema principală derivă din schimbarea modului în care punctele de cotizare sunt transformate în sume de bani. Conform expertului Sorin Nemeș, noua formulă de calcul nu mai reflectă diferențele dintre persoanele care au lucrat în condiții normale și cele care au desfășurat activități cu risc sau uzură fizică ridicată. El descrie acest mecanism ca fiind un „abuz matematic” mascat printr-o formulă, care îi dezavantajează pe cei cu stagii de cotizare mai scurte.
În vechiul sistem, reglementat de Legea 263/2010, calculul pensiei ținea cont de stagiul complet de cotizare aplicabil fiecărui pensionar, nu doar de numărul de ani lucrați. Pentru profesii precum minerii, siderurgiștii sau mecanicienii de locomotive, stagiul putea fi de 15, 17, 20, 22 sau 25 de ani. Împărțirea punctelor la un numitor mai mic, de exemplu 20 în loc de 35, asigura un punctaj mediu anual mai mare, compensând astfel condițiile de muncă dificile.
Noua lege a eliminat noțiunea de punctaj mediu anual și a introdus Valoarea Punctului de Referință (VPR), fixată la 81 de lei. Această valoare este obținută prin împărțirea pensiei din august 2024, de 2.032 lei, la un stagiu mediu fix de 25 de ani. Sorin Nemeș critică această asimilare forțată, afirmând că utilizarea acestui reper comun de 25 de ani favorizează persoanele cu stagii mari, dar îi pedepsește pe cei care au avut stagii de cotizare mai mici de 25 de ani.
Consecința acestui sistem este că, pentru cei cu stagii de 15 sau 20 de ani, punctele lor sunt acum raportate la un numitor de 25, ceea ce scade valoarea pensiei pe hârtie. Deși legea protejează suma în plată, expertul avertizează că aceste pensii sunt practic înghețate. În timp ce inflația continuă să crească, puterea de cumpărare a acestor pensionari va scădea, deoarece diferența dintre suma actuală și cea calculată prin noua formulă va fi erodată de scumpiri.
Sistemul de pensii din România funcționează pe baza unui număr de puncte de cotizare acumulate de-a lungul carierei, care sunt ulterior convertite în sume monetare. Recalculările periodice sau schimbările legislative pot modifica modul în care aceste drepturi sunt cuantificate, influențând direct veniturile lunare ale beneficiarilor în funcție de noile formule de calcul și de valorile punctului de pensie stabilite oficial.