România a ajuns în urma Bulgariei în clasamentul privind salariile medii nete, după o perioadă de declin a veniturilor reale. În ultimele 14 luni, Guvernul Ilie Bolojan a gestionat o situație în care majorările salariale nu au reușit să acompanieze ritmul accelerat al creșterii prețurilor. Această evoluție a dus la o diminuare constantă a puterii de cumpărare a populației, transformând România într-o țară care depășește acum și vecina sa în termeni de venituri disponibile.
Efectele inflației se resimt direct în coșul de cumpărături al familiilor, care devine din ce în ce mai restrâns. Consumatorii sunt nevoiți să renunțe la produse de bază sau să își schimbe obiceiurile alimentare pentru a se încadra în bugetul lunar. Mulți cetățeni utilizează promoțiile și reducerile ca pe o singură modalitate de a gestiona cheltuielile zilnice, în condițiile în care veniturile nu cresc în același ritm cu costul vieții. Această schimbare de comportament afectează direct și activitatea comercianților.
Presiunea asupra bugetelor a fost accentuată începând cu iulie 2025, moment în care s-a eliminat plafonarea prețurilor la energia electrică. Ulterior, majorarea TVA-ului a amplificat scumpirile, iar măsurile de austeritate au limitat veniturile unor categorii de angajați din sectorul public. În august 2026, salariul mediu net a înregistrat chiar și o scădere nominală, fiind cu aproximativ 130 de lei mai mic decât în luna iulie. Această instabilitate a afectat capacitatea de economisire a cetățenilor.
În prezent, un angajat din România primește, în medie, aproximativ 1.065 de euro după reținerea taxelor, în timp ce venitul net din Bulgaria este cu circa 5% mai mare. Diferența se va reflecta și în nivelul salariului minim net, care de la 1 ianuarie 2027 ar urma să fie de aproximativ 520 de euro în Bulgaria, față de circa 510 euro în România. Economistul Bogdan Glăvan avertizează că inflația reală este adesea mai mare decât estimările inițiale, descriind acest fenomen ca pe o problemă persistentă.
Disparitățile salariale rămân foarte mari între diversele sectoare de activitate din țară. În sectorul IT, salariul mediu net este de aproximativ 13.000 de lei, în timp ce în extracția de petrol și gaze naturale acesta este de circa 12.000 de lei. La polul opus, în sectorul HoReCa, există angajați care au venituri de doar 3.000 de lei pe lună. Pentru acești lucrători cu venituri mici, creșterea costurilor de viață reprezintă o provocare majoră pentru acoperirea cheltuielilor de bază.
Evoluția veniturilor în România este strâns legată de politicile fiscale și de controlul prețurilor la energie. În contextul economic actual, deciziile privind taxarea și subvenționarea consumului influențează direct nivelul de sărăcie. Deși indicatorii macroeconomici pot varia, impactul asupra puterii de cumpărare a cetățenilor este cel care determină realitatea financiară a familiilor din țară, în special în perioadele de inflație ridicată.