Situația violenței în mediul educațional din România a intrat într-un nou stadiu de alertă, după ce episoade grave de atacuri cu arme albe au avut loc în Bistrița și Ploiești. Un adolescent de 13 ani a atacat o profesoară și colegii cu un cuțit, în timp ce un tânăr de 15 ani a folosit o macetă într-o baie de școală. Aceste cazuri reflectă o problemă mult mai profundă legată de prezența obiectelor periculoase în școli.
Analiza realizată de Institutul Național de Sănătate Publică în 2025 relevă faptul că există elevi care recunosc purtarea unor obiecte precum cuțite sau bâte. Din totalul celor chestionați, 1,5% au declarat că au mers cel puțin o zi la școală cu un astfel de obiect în ultimele 30 de zile. Deși datele nu indică o intenție clară de atac, riscul pentru siguranța elevilor și a cadrelor didactice este considerat semnificativ de către autorități.
Studiul, care a implicat un eșantion de 22.039 de respondenți cu vârste de 14 ani și peste, evidențiază și diferențe de gen în comportamentul de risc. În rândul băieților, rata celor care au purtat o armă la școală este de 2,2%, în timp ce la fete această cifră este de 0,8%. În total, 6,1% dintre toți elevii chestionați au purtat un cuțit sau o bâtă cel puțin o dată în perioada analizată.
Pe lângă purtarea armelor albe, statisticile arată că 5,3% dintre elevii investigați s-au implicat în bătăi în incinta școlii în ultimele 12 luni. Există variații semnificative la nivel județean, înregistrându-se un prag de 3,1% în Galați și unul de 10,1% în Satu Mare. Datele internaționale confirmă că România se situează peste media analizată pentru implicarea în bătăi, în special la nivelul adolescenților de 13 și 15 ani.
Prevenirea acestor episoade depinde de funcționarea mai multor verigi, de la raportarea corectă a incidentelor de către profesori până la intervenția poliției. Cătălin Nan, Președintele Național al Federației Naționale a Părinților – Edupart, subliniază că procedurile trebuie să funcționeze în fiecare școală, nu doar pe hârtie. În cazul unor fapte grave, elevii riscă măsuri severe, de la suspendarea pentru maximum 5 zile lucrătoare, până la exmatricularea din unitatea de învățământ.
În România, gestionarea violenței în școli este reglementată de un cadru legislativ specific, precum Legea nr. 35/2007. De asemenea, instituțiile aplică procedurile de management ale cazurilor de violență aprobate prin Ordinul Ministerului Educației nr. 6.235/2023. Aceste mecanisme impun ca, în cazul introducerii de obiecte periculoase, conducerea școlii să aibă obligația de a sesiza imediat Poliția și DGASPC pentru protecția elevilor.