O nouă tendință de pe platforma TikTok, cunoscută sub numele de „Ghost prank” sau farsa cu fantoma, pune în pericol sănătatea mintală a copiilor. Această practică presupune utilizarea unor efecte vizuale care simulează prezența unei entități suprapuse peste realitate, în timp ce părinții își filmează reacțiile de panică ale celor mici. Scopul principal al acestor acțiuni este acumularea de vizualizări și popularitate pe rețelele sociale prin exploatarea fricii.
În cadrul acestor provocări, părinții creează decoruri specifice și pot ajunge chiar să stingă lumina sau să încuie ușa camerei copilului. În unele situații, copiii rămân izolați în întuneric, ajungând să strige după ajutor în lacrimi din cauza intensității fricii provocate. Deși acest trend a devenit viral mai întâi în afara țării, imagini de acest fel circulă acum și în România, folosind filtre care fac fantoma să pară reală pentru copiii care nu înțeleg tehnologia.
Autoritățile au reacționat ferm în fața acestor comportamente, Ministerul Afacerilor Interne atrăgând atenția asupra pericolelor pe care le implică astfel de fapte. Reacțiile publicului au fost critice, mulți utilizatorilor susținând că aceste acțiuni nu au legătură cu sărbătoarea de Halloween, ci sunt doar metode de monetizare a conturilor. Diana Dănescu, purtător de cuvânt Poliția Capitalei, a declarat că aceste gesturi nu reprezintă simple farse, ci constituie abuz emoțional.
Psihologii avertizează că teama provocată intenționat de adulții în care copiii au încredere poate lăsa urme profunde și durate de viață. Elena Ungureanu, psihoterapeut, explică faptul că aceste experiențe pot duce la insomnii, coșmaruri sau fobii față de zgomote. Un exemplu concret de impact este reacția extremă a unui copil care, la auzul sunetului de la interfon, începe să plângă sau să urle din cauza traumelor acumulate.
Din punct de vedere juridic, dacă autoritățile stabilesc că aceste acțiuni pun în pericol dezvoltarea fizică sau psihică a minorului, părinții pot răspunde penal. Un precedent recent a avut loc în Capitală, unde o mamă a fost cercetată pentru rele tratamente după ce și-a filmat copilul de un an într-o cadă cu zăpadă, în timp ce acesta plângea. Astfel, legislația poate interveni direct asupra comportamentelor care afectează integritatea minorilor.
Discuțiile privind protecția copiilor și impactul comportamentelor părinților asupra acestora sunt constante în mediul educațional și social. Expertiza academică subliniază adesea că lipsa de timp și de răbdare a părinților are efecte vizibile asupra dezvoltării celor mici, manifestându-se chiar în mediul școlar. Protecția drepturilor copilului rămâne un subiect critic în contextul digitalizării rapide și a expunerii acestora la conținuturi generate de membrii familiei.