Românii petrec, în medie, 4 ore și 19 minute pe zi navigând pe internet, conform unui studiu realizat la comanda ANCOM. Această durată de utilizare este semnificativ mai mare în rândul segmentelor de vârstă tinere, unde adolescenții cu vârste între 14 și 17 ani și tinerii de 18 până la 24 de ani ating valori de 5 ore și 30 de minute zilnic. Principalele motive pentru accesul online sunt comunicarea, divertismentul și socializarea pe rețelele sociale, menționate de peste 90% dintre participanți.
Utilizarea rețelelor sociale este extrem de intensă, cu un procent de 96% dintre respondenți care le folosesc zilnic pentru perioade de peste 100 de minute. În rândul adolescenților de 14-17 ani, timpul petrecut pe aceste platforme ajunge la aproape 3 ore pe zi. Pe lângă socializare, utilizatorii folosesc internetul pentru informare și căutări în proporție de 93%, pentru streaming video și muzică în 90% din cazuri, iar platformele de cumpărături sunt accesate de 83% dintre cei din eșantion.
Securitatea online reprezintă o preocupare majoră, deoarece 65% dintre respondenți au întâlnit cel puțin o formă de fraudă sau conținut înșelător în ultimele 12 luni. Fenomenul de dezinformare a fost raportat de 51% dintre participanți, în timp ce utilizarea deepfake-urilor și a conținutului generat prin inteligență artificială a fost semnalată de 38%. De asemenea, 33% dintre utilizatori au întâlnit conturi false, iar tentativele de phishing au fost observate de 31% dintre cei consultați.
În ceea ce privește percepția asupra siguranței, TikTok este considerată cea mai riscantă platformă de către 47% dintre respondenți. Următoarele platforme identificate ca fiind periculoase sunt Roblox și Snapchat, cu valori de 33-34%, urmate de Facebook, Discord și X, care se situează la nivelul de 29-30%. În schimb, platforme precum Pinterest, YouTube și LinkedIn sunt percepute ca fiind deloc sau foarte puțin riscante de către peste 60% dintre utilizatorii care cunosc aceste servicii online.
Controlul parental este un aspect critic, deoarece, deși 70% dintre respondenți consideră utile funcțiile de monitorizare, doar 34% dintre părinți le utilizează efectiv. Aceștia din urmă limitează timpul de acces sau supraveghează conținutul vizionat de copii. Totodată, 47% dintre minorii participanți la studiu nu au solicitat acordul părinților pentru crearea conturilor pe rețelele sociale, iar o treime dintre aceștia susține că părinții lor nu aplică nicio măsură tehnică de control.
Studiul a fost desfășurat prin interviuri online în perioada 4 august – 1 septembrie 2026, pe un eșantion format din 1.450 de respondenți. Această cercetare reflectă tendințele actuale de digitalizare și vulnerabilitățile digitale ale populației din România, subliniind discrepanța dintre utilizarea intensivă a tehnologiei și nivelul de protecție aplicat, în special în cazul minorilor care accesează platforme cu risc ridicat de dezinformare sau fraude.