România traversează o schimbare accentuată a profilului migrațional, anul 2025 fiind al patrulea an consecutiv în care numărul persoanelor care se stabilesc în țară este mai mare decât cel al celor care pleacă. Această evoluție este evidențiată de Monitorul Social, un proiect al Fundației Friedrich Ebert, care a analizat datele furnizate de Institutul Național de Statistică. Tendința indică o transformare a modului în care populația se mișcă pe teritoriul României.
Analiza datelor statistice arată că, în perioada cuprinsă între anii 2022 și 2025, România a înregistrat un surplus de aproape 280.000 de locuitori datorită imigrației. Conform cifrelor Institutului Național de Statistică, soldurile migratorii au variat anual: în 2022 s-au înregistrat 97.114 persoane, în 2023 un plus de 66.065 persoane, în 2024 un plus de 48.716 persoane, iar în 2025 soldul a fost de 66.920 de persoane. Această creștere constantă reflectă un flux migrațional stabilizat în sens pozitiv.
Este important de menționat că termenul de imigranți nu se referă exclusiv la cetățeni străini, ci include și cetățenii români care revin în țară. Analiza Fundației Friedrich Ebert subliniază că, în anul 2024, datele publicate de Eurostat indicau faptul că aproximativ două treimi din imigranții de lungă durată erau români. Din totalul de 287.000 de imigranți de lungă durată înregistrați în acel an, circa 184.700 de persoane erau cetățeni români care s-au întors în România.
Procesul de migrație implică etape distincte, de la șederea temporară la stabilirea definitivă. O ședere într-o țară străină este considerată migrație de lungă durată dacă depășește 12 luni, deși domiciliul principal poate rămâne în țara de origine. Migrația definitivă are loc, de regulă, după câțiva ani de la sosirea în țara de destinație, adesea după dobândirea cetățeniei locale. Această distincție este esențială pentru înțelegerea modului în care sunt colectate statisticile oficiale.
În ceea ce privește originea celor care vin în România, datele Institutului Național de Statistică pentru anul 2025 indică faptul că majoritatea imigranților definitivi provin din Republica Moldova și Ucraina. Totodată, un număr semnificativ de persoane sunt repatrieri din țări care au fost destinații de emigrare pentru români în ultimele decenii. Printre aceste țări se numără Germania, Canada, Italia și Spania, reprezentând o revenire a unor părți din fluxurile de emigrație apărute după Revoluție.
Evoluția demografică este marcată de acest mix între noii veniți din țările vecine și cetățenii români care aleg să se întoarcă după perioade lungi petrecute în străinătate. Schimbarea profilului migrațional continuă să influențeze structura populației, reflectând atât dinamica regională, cât și tendințele de repatriere din principalele destinații europene și internaționale.