România se confruntă cu o situație alarmantă în care risipa alimentară este una dintre cele mai mari din Europa, în condițiile în care peste 27,4% din populație se află în risc de sărăcie sau excluziune socială. Această discrepanță între cantitățile de mâncare pierdute și necesarul celor vulnerabili pune în evidență nevoia de intervenție. Organizația Banca de Alimente a lansat un apel pentru a transforma surplusul de la companii în mese pentru cei care nu au resurse.
Surplusul alimentar apare în mod inevitabil în cadrul lanțului agroalimentar, de la producători și procesatori până la marile lanțuri de retail. Acesta este generat de stocuri excedentare, produse cu ambalaje deteriorate sau loturi care se apropie de data expirării, deși calitatea rămâne intactă. Pentru a evita pierderea valorii, companiile partenere identifică aceste loturi și le transmit în rețea, unde sunt preluate cu autoutilitare frigorifice și verificate riguros pentru a asigura trasabilitatea.
Mecanismul de distribuție este unul profesionist, implicând depozite regionale cu temperatură controlată și livrarea gratuită către organizațiile caritabile. Alimentele salvate ajung la 910 ONG-uri partenere, cum ar fi cantine sociale, centre de zi pentru copii sau cămine de bătrâni. Acest proces permite asociațiilor să elibereze bugete critice, oferind în același timp o diversitate nutrițională mai bună celor care depind de aceste ajutoare pentru supraviețuire.
Eficiența acestui sistem de solidaritate este demonstrată prin cifre concrete, unde un singur leu de sprijin financiar permite salvarea a un kilogram de hrană, ceea ce echivalează cu două mese pentru persoane vulnerabile. Un exemplu de impact este Fundația Emmaüs Iași, care a redus costurile pentru mesele calde de la 12.000 de euro pentru trei luni la doar 300 de lei pe lună. Această schimbare a permis creșterea numărului de persoane ajutate de la 50 la 80 pe zi.
Federația Băncilor pentru Alimente din România (FBAR) coordonează o rețea de 9 Bănci Regionale, de la București până în Timișoara sau Constanța. De la înființare și până la jumătatea anului 2026, rețeaua a colectat peste 49.000 de tone de produse, transformând peste 48.000 de tone de alimente în aproximativ 96 de milioane de porții de hrană. Aceste resurse au fost distribuite către 340.000 de persoane vulnerabile prin intermediul celor 910 organizații partenere.
În România, cadrul legal pentru reducerea risipei alimentare este reglementat de Legea nr. 217/2016, modificată recent prin Legea nr. 49/2024. Această legislație oferă facilități fiscale importante pentru operatorii economici care aleg să doneze surplusul. Cheltuielile cu alimentele transferate sunt integral deductibile la calculul impozitului pe profit, iar transferul acestora este scutit de la ajustarea TVA-ului, încurajând astfel companiile să transforme deșeurile în sprijin social.