PSD pregătește o reformă administrativ-teritorială care ar putea duce la reorganizarea unor orașe care nu mai respectă criteriile demografice pentru statutul urban. Propunerea vizează nu doar comasarea voluntară a comunelor mici, ci și schimbarea statutului unor localități care funcționează ca orașe, dar au populație redusă. Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru al partidului, a menționat că acest proces ar putea include și fuziuni între unități administrative diferite.
Situația demografică actuală arată că peste 55% dintre orașele din România nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori, deși păstrează structuri administrative urbane. Dragoș Benea a descris aceste administrații drept „bugetofage” și a subliniat că ele funcționează, în practică, ca niște comune. În acest context, europarlamentarul a oferit exemplul orașului Slănic Moldova din județul Bacău, care ar putea fi comasat cu orașul Târgu Ocna pentru a forma o singură unitate administrativă.
Analiza detaliată a grupului de lucru ar urma să fie finalizată până în luna martie, bazându-se pe datele Institutului Național de Statistică din 2025 privind populația rezidentă. Reforma este gândită să fie pregătită înainte de următorul scrutin local și în perspectiva accesării fondurilor europene din viitorul cadru financiar multianual. Dragoș Benea a explicat că există doi factori de presiune: anul electoral 2028 și necesitatea ca unitățile administrativ-teritoriale să fie pregătite pentru competiția pe fondurile europene.
În ceea ce privește impactul asupra cetățenilor, reorganizarea ar putea impune schimbarea documentelor de identitate, însă satele își vor păstra denumirile originale. Dragoș Benea a oferit asigurări că se ia în calcul o perioadă de tranziție în care locuitorii ar putea schimba actele gratuit, fără a suporta cheltuieli personale. Costurile necesare pentru aceste procede ar urma să fie acoperite de stat, în funcție de situație, pentru a proteja populația locală.
Propunerile PSD vor depăși limitele reformei implementate de Ministerul Dezvoltării, care se concentrează pe comasarea voluntară a localităților cu sub 1.500 de locuitori. Dragoș Benea a declarat că este puțin probabil ca un număr mare de localități să opteze voluntar pentru astfel de schimbări, motiv pentru care grupul său vizează și orașele care nu mai au o populație urbană reală. Rezultatele procesului de comasare voluntară ar putea servi drept test pentru viitoarea reformă propusă de partid.
În România, criteriile de demarcație între mediul urban și cel rural sunt esențiale pentru modul în care sunt alocate resursele și administrate localitățile. În prezent, numărul unităților administrativ-teritoriale cu populație redusă pune presiune pe bugetele locale, deoarece structurile de guvernare urbană implică costuri administrative care nu sunt întotdeauna justificate de numărul de locuitori. Această problemă este abordată prin diverse inițiative de reformă administrativă.