Ofițeri din structuri dedicate ale Poliției Române avertizează asupra creșterii riscului ca minorii să fie abordați online de adulți cu convingeri extremiste. Aceștia utilizează servicii de mesagerie privată și platforme de jocuri video pentru a atrage copiii în zone de violență. Procesul de radicalizare implică trecerea de la discuții simple la expunerea la materiale grafice și ideologii violente, cu scopul de a transforma tinerii în martiri sau executanți ai unor acte de extremism.
Comisar-șef Mădălina Mărgineanu, care conduce Biroul de Investigare a Infracțiunilor Motivate de Ură, explică faptul că infracțiunile motivate de ură sunt bazate pe prejudecăți legate de etnie, naționalitate sau religie. Aceasta subliniază că, spre deosebire de o simplă insultă, atacurile împotriva grupurilor protejate de Codul Penal constituie infracțiuni specifice. Biroul a fost înființat în 2021 și funcționează în cadrul Direcției de Investigații Criminale, având polițiști responsabili în fiecare județ.
Mircea Tonița, șeful Serviciului de Investigare a Infracțiunilor de Terorism, descrie profilul persoanelor radicalizate ca fiind adesea indivizi izolați, fără o carieră sau cu probleme de familie. Acești adulți caută validare pe internet, transformându-se în experți ideologici din spatele ecranelor. Procesul de recrutare începe adesea prin testarea cruzimii minorilor, prin trimiterea de videoclipuri cu decapitări sau violență reală, pentru a normaliza comportamentele extreme și a pregăti terenul pentru acte de terorism.
Platformele de jocuri precum Roblox sau Minecraft sunt folosite de adulți pentru a accesa zonele de chat destinate copiilor. În aceste spații, recrutatorii abordează minorii prin discuții despre violență, încercând să îi scoată din mediul virtual în cel real. Această metodă de abordare este extrem de periculoasă, deoarece copiii pot fi convingși că actele de violență sunt o formă de recunoaștere socială sau de a deveni idoli ai unor atacatori celebri din alte țări.
Cazul unui elev de 13 ani din Bistrița, care a atacat o profesoară și un coleg, este citat ca un exemplu al semnelor de radicalizare care au fost ignorate. Deși tânărul își expunea ideologiile online, comunitatea nu a reușit să interpreteze sau să raporteze aceste mesaje. Poliția subliniază că nu există o capacitate de monitorizare universală a conturilor private, iar izolarea socială și victimizarea prin bullying sunt factori care cresc vulnerabilitatea minorilor.
În România, combaterea acestor fenomene implică colaborarea între structuri și utilizarea unor reglementări precum Digital Services Act. Deși procesul de oprire a conținutului ilegal de pe platformele de hosting poate fi dificil, autoritățile încearcă să monitorizeze difuzarea simbolurilor de extremă dreaptă. Protecția minorilor online rămâne o provocare majoră, având în vedere că mulți tineri au acces nelimitat la internet de la vârste foarte fragede.