Muzeul Național de Istorie a României se pregătește pentru un proces amplu de restaurare și consolidare, care implică mutarea tuturor celor 17 milioane de exponate. Autoritățile au anunțat luni, 2 noiembrie 2026, la sediul instituției, că lucrările de reamenajare vor dura aproximativ 5 ani. Proiectul vizează transformarea monumentului istoric de pe Calea Victoriei, care se află în clasele I și II de risc seismic, într-un spațiu modernizat și extins.
Pentru a permite începerea intervențiilor, colecțiile, inclusiv colecția filatelică, vor fi ambalate în cutii și transferate într-un depozit nou. Ștefan Trîmbaciu, directorul Unității de Management de Proiectului, a explicat că un depozit adaptat nevoilor muzeului va fi construit chiar anul viitor. Această etapă este esențială pentru ca lucrările propriu-zise să poată începe la începutul anului 2028, după finalizarea contractelor de proiectare și execuție.
Proiectul de reamenajare include și o extindere prin modificarea structurii actuale. Arhitectul Mircea Căpățână, șeful de proiect, a detaliat faptul că actualul corp central, construit în anii 1970, va fi înlocuit cu o structură cu arhitectură contemporană. Această schimbare va permite redeschiderea curții interioare, transformând-o dintr-un spațiu rezidual într-o a doua cale de acces dinspre Centrul istoric, facilitând astfel vizitele.
Finanțarea acestui demers complex de 150 de milioane de euro va fi asigurată printr-un acord cadru de împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Ștefan Trîmbaciu a precizat că acesta este un credit extern luat de România în condiții extrem de avantajoase, cu o perioadă de returnare de 20 de ani. Guvernul va sprijini procesul prin includerea creditului de angajament în bugetul următor, pentru a permite semnarea contractelor necesare.
În prezent, proiectul se află într-o etapă avansată de obținere a avizelor tehnice. După ce vor fi primite aprobările de la Ministerul Culturii și de la Guvern, vor mai fi necesare avizele de la inspectoratul pentru situație de urgență privind securitatea la incendiu și apărarea civilă. Directorul Cornel Ilie a oferit asigurări că, în timpul restaurării, patrimoniul nu va dispărea complet de la public, fiind organizate expoziții în spații dedicate.
Clădirea Muzeului Național de Istorie a României, cu o suprafață de peste 40.000 de metri pătrați, reprezintă un monument de importanță istorică majoră. Înainte de construcția Casei Poporului, acest imobil era cea mai mare clădire din București. Ultimele intervenții ample au avut loc în anii '70, iar proiectul actual vizează rezolvarea problemelor structurale și funcționale ale unei clădiri care nu a fost gândită să adăpostească întregul patrimoniu național.