Inspectoratul General pentru Imigrări a anunțat miercuri o creștere marcată a numărului de persoane care solicită azil în România. În primele nouă luni ale anului curent, autoritățile au înregistrat un total de 1.369 de cereri de azil depuse de solicitanți. Această cifră indică o tendință ascendentă a fluxului de imigranți care doresc să obțină protecție oficială pe teritoriul țării în perioada actuală.
Analizând datele comparativ cu perioada precedentă, se observă o evoluție majoră a solicitărilor. În primele nouă luni ale anului trecut, numărul cererilor de azil înregistrate a fost de 922 de unități. Comparativ cu noile statistici, aceasta reprezintă o creștere de 48,5% a numărului de solicitanți. Această evoluție subliniază o schimbare semnificativă în dinamica imigrației și a cererilor de protecție internațională în raport cu anul anterior.
Repartizarea acestor solicitări pe diferite structuri competente arată o distribuție variată a proceselor de înregistrare. Un procent de 52,7% din totalul cererilor, ceea ce înseamnă 721 de solicitări, a fost înregistrat la structurile Poliției de Frontieră. Pe de altă parte, structurile Inspectoratului General pentru Imigrări au gestionat 46,2% din total, adică 633 de cereri. O diferență de 1,1%, reprezentând 15 cereri, a fost depusă la alte structuri competente.
La nivelul tuturor instituțiilor implicate, Centrul Regional de Proceduri și Cazare pentru Solicitanții de Azil București a procesat cele mai multe dosare. Acesta a înregistrat 251 de cereri, ceea ce constituie 39,7% din totalul solicitărilor depuse la structurile IGI. De asemenea, acest număr reprezintă 18,3% din întregul volum de cereri de azil înregistrate la nivel național în perioada de nouă luni analizată de autorități.
Profilul solicitanților de azil este dominat de cetățeni din anumite zone geografice afectate de conflicte sau instabilitate. Cele mai numeroase cereri de azil au fost depuse de persoane provenite din țări precum Ucraina, Siria, Sudan și Afganistan. Aceste naționalități reprezintă nucleul grupului de persoane care au recurs la procedurile oficiale pentru a obține statutul de refugiat în cadrul sistemului de imigrație din România.
Gestionarea acestor fluxuri de imigrație implică coordonarea între diverse instituții de aplicare a legii și centrele de cazare regionale. Procesul de azil în România este reglementat prin legislația națională și normele europene privind protecția internațională. Autoritățile monitorizează constant numărul de solicitanți pentru a asigura capacitatea de procesare și pentru a menține ordinea la frontieră și în centrele de primire.