Angajarea regizorului Felix Alexa la Teatrul Național din București a generat o controversă majoră în mediul cultural românesc. Decizia instituției a survenit în contextul unor acuzații de hărțuire sexuală, agresiune și șantaj profesional, prezentate recent într-o investigație jurnalistică. Evenimentul a provocat reacții în lanț din partea unor artiști de renume și a unor spectatori care își exprimă nemulțumirea față de modul în care este gestionată situația la TNB.
Actorul și cântărețul Tudor Chirilă a criticat public tăcerea colegilor de breaslă în fața acestui caz. Acesta a subliniat lipsa de opinie a artiștilor de la Național, sugerând că absența reacțiilor poate fi o strategie pentru ascensiunea profesională. Tudor Chirilă a menționat că, deși mulți sunt revoltați, mulți alți artiști preferă să nu își exprime poziția, evitând astfel orice formă de conflict cu instituțiile sau cu colegii.
Regizorul Bobi Pricop a anunțat că nu mai dorește o colaborare cu Teatrul Național din București în actualul context. Acesta a declarat că mesajul transmis femeilor și tinerilor care semnalează abuzuri este că acțiunile lor nu contează. De asemenea, regizoarea Catinca Drăgănescu a vorbit despre responsabilitatea instituțiilor publice de cultură, afirmând că acestea produc modele de relaționare și transmit mesaje despre ceea ce este considerat acceptabil în societate.
Managerul TNB, Ada Hausvater, a explicat decizia de a-l angaja pe Felix Alexa prin invocarea unor verificări efectuate anterior. Aceasta a menționat că a analizat hotărârea Comisiei de Etică a UNATC din decembrie 2022, care nu a identificat încălcări ale Codului de etică, și certificatul de integritate comportamentală emis de Inspectoratul General al Poliției Române. Conform managerului, documentele analizate confirmă faptul că regizorul nu figurează în registrul național cu infracțiuni sexuale sau de exploatare.
În urma comunicatului oficial, numeroși spectatori au reacționat pe rețelele sociale, amenințând cu boicotarea spectacolelor de la TNB. Aceștia au exprimat o dezamăgire profundă față de decizia conducerii și de argumentele folosite pentru justificarea angajării. Unii utilizatori au susținut că vor evita instituția pe viitor, considerând că decizia este reprobabilă și că resursele publice nu ar trebui folosite pentru a plăti persoane controversate, menționând chiar posibilitatea de a avea sălile goale.
Ministerul Culturii a reacționat prin ministrul Ioana Ciocan, care a anunțat o politică de toleranță zero față de orice formă de hărțuire sau abuz. Instituția a solicitat tuturor entităților din subordonare să verifice aplicarea măsurilor interne de prevenire a acestor fapte, în conformitate cu HG nr. 970/2023. Ministerul a cerut informări detaliate în termen de 15 zile lucrătoare privind procedurile de protecție a angajaților și structurile desemnate pentru primirea sesizărilor.