Bucureștiul se confruntă cu necesitatea de a-și adapta sistemul de canalizare la episoadele de precipitații abundente, similare cu viiturile urbane care au afectat recent Barcelona. În contextul creșterii densității urbane, Consiliul General al Municipiului București a aprobat un nou program de investiții de peste 520 de milioane de euro pentru infrastructura de apă și canalizare. Aceste lucrări de modernizare sunt planificate să se desfășoare până în anul 2037, vizând adaptarea rețelei la noile realități ale orașului.
Infrastructura actuală a Capitalei cuprinde aproximativ 2.453 km de rețea de canalizare și 349 km de colectoare principale. Alexandru Moldovan, Director General Adjunct Apa Nova București, subliniază că nicio autoritate nu poate construi un sistem dimensionat pentru orice cantitate de apă care poate cădea într-un interval foarte scurt. Presiunea este accentuată de faptul că aproximativ 80% din suprafața orașului este impermeabilă sau semi-impermeabilă, ceea ce face ca apa de ploaie să ajungă foarte rapid în sistemul de colectare.
Intervențiile vor viza zone cu configurații specifice ale terenului, precum 1 Decembrie 1918 – Bd. Theodor Pallady și Calea Văcărești. În sectorul Slobozia – George Coșbuc – Mitropolit Nifon, se va implementa un sistem separativ pentru gestionarea distinctă a apelor pluviale față de cele uzate, incluzând un bazin de retenție, separatoare de hidrocarburi și o stație de pompare către râul Dâmbovița. Alexandru Moldovan explică faptul că soluțiile variază de la redimensionarea rețelei până la instalarea de colectoare noi, în funcție de nevoile fiecărei zone.
În centrul orașului, lucrările vor fi efectuate pe artere precum Calea Victoriei, Bd. Lascăr Catargiu, Boteanu, Sfinții Voievozi, Sevastopol și Schitu Măgureanu. Din cauza densității rețelelor de gaze, electricitate și termoficare, operatorul va utiliza tehnologii minim invazive, precum relining, pipe-jacking sau microtunelare, pentru a proteja clădirile vechi. De asemenea, lucrările vor fi coordonate cu proiectele de infrastructură ale Primăriei, inclusiv modernizarea liniei de tramvai 32, pe Calea Giulești, în Zețarilor–Șos. Giurgiului și pe axa Dimitrie Pompeiu–Barbu Văcărescu–Pipera–Fabrica de Glucoză.
Pentru a gestiona vârful de debit, se pune accent pe retenția temporară prin construirea unor bazine care funcționează ca un tampon. La Lunca Cetății a fost deja construit un bazin de aproximativ 2.100 m³, în timp ce în zona Tineretului se construiește unul de aproximativ 4.000 m³. Aceste structuri permit reținerea apei în momentele critice și evacuarea controlată după scăderea presiunii. Un exemplu de presiune extremă a fost în timpul ploii din 30 iunie–1 iulie 2026, când prin Caseta de Ape Uzate au tranzitat aproximativ 8,3 milioane m³ de apă în doar 11 ore și 22 de minute.
În ultimul sfert de secol, investițiile în infrastructura de apă și canalizare din București au depășit 795 de milioane de euro, cu o extindere a rețelei de circa 258 km. Obiectivul viitor este adaptarea acestui sistem la un oraș care s-a extins și s-a densificat masiv față de perioada pentru care a fost proiectat. Strategia actuală urmărește construirea unei infrastructuri capabile să răspundă nevoilor de funcționare ale Capitalei și în următoarele două sau trei decenii.