Sistemul sanitar din România se confruntă cu o creștere semnificativă a numărului de infecții nosocomiale raportate în unitățile medicale. În anul 2025, au fost înregistrate oficial 47.394 de cazuri de infecții nosocomiale, ceea ce reprezintă o creștere de peste 5.400 de cazuri comparativ cu perioada precedentă. Această evoluție indică o problemă majoră de sănătate publică, cu mii de pacienți afectați de infecții asociate asistenței medicale în întreaga țară.
Conform raportului Institutului Național de Sănătate Publică, distribuția focarelor de infecție este inegală la nivel național. Cele mai multe focare de infecții asociate asistenței medicale au fost raportate în județul Iași, în municipiul București și în județul Cluj. În cursul anului trecut, la nivel național, au fost identificate în total 189 de focare, însă există și o zonă cu raportări inexistente. În total, 11 dintre cele 41 de județe, printre care Argeș, Constanța și Prahova, nu au raportat niciun focar.
Secțiile de Anestezie și Terapie Intensivă sunt cele mai afectate de aceste focare, fiind urmate de secțiile de psihiatrie, medicină internă și cardiologie. În unitățile de terapie intensivă, pacienții sunt deosebit de vulnerabili din cauza stării critice și a utilizării frecvente a dispozitivelor invazive, precum cateterele venoase centrale sau tuburile de ventilație. Aceste procedicii medicale pot reprezenta căi de pătrundere pentru microorganisme, facilitând astfel transmiterea infecțiilor în mediul spitalicesc.
În ceea ce privește agenții patogeni, cele mai frecvente sunt infecțiile cu etiologie virală, fiind identificate virusuri gripale și SARS-CoV-2. Totodată, raportul evidențiază prezența unor bacterii periculoase, precum Clostridioides difficile, Acinetobacter baumannii și Klebsiella pneumoniae. Un aspect de preocupare majoră este reprezentat de Candidozyma auris, care a constituit 6,88% din distribuția focarelor, fiind un microorganism rezistent la multiple medicamente antifungice și dificil de identificat în laboratoarele standard.
Identificarea rapidă a microorganismelor este esențială pentru limitarea transmiterii acestora și aplicarea măsurilor de izolare. În cazul unor agenți patogeni complecși, întârzierea diagnosticului poate compromite controlul infecției în unitățile sanitare. Prevenirea acestor situații depinde de respectarea strictă a regulilor de igienă, de dezinfecția corectă a echipamentelor și de administrarea responsabilă a antibioticelor. Supravegherea epidemiologică și raportarea promptă sunt vitale pentru a gestiona situațiile în care transmiterea depășește nivelul obișnuit.
Monitorizarea constantă a indicatorilor de sănătate publică este necesară pentru a înțelege amploarea acestor fenomene în sistemul medical românesc. Datele furnizate de Institutul Național de Sănătate Publică subliniază necesitatea îmbunătățirii capacității de testare și a accesului la laboratoare specializate. Combaterea rezistenței antimicrobiene și gestionarea corectă a focarelor rămân priorități esențiale pentru a asigura siguranța pacienților internați în spitalele din România.