Medic și cadru universitar, Alexandru Nechifor, a participat recent la evenimentul Health Link organizat de Harvard Medical School, o întâlnire de elită ce a reunit peste 100 de specialiști din întreaga lume. Experiența academică intensă i-a oferit o perspectivă clară asupra viitorului medicinei, bazat pe algoritmi și imagistică de precizie. Totuși, specialistul subliniază un contrast dur între avansul tehnologic global și realitatea sistemului medical din România.
Conform lui Alexandru Nechifor, inteligența artificială poate detecta patologii în stări incipiente, acolo unde ochiul uman sau protocoalele clasice pot eșua. Tehnologia este capabilă să analizeze imagistica medicală, precum RMN-uri, tomografii sau mamografii, identificând semne ale unor cancere agresive, inclusiv cel de sân, pulmonar sau pancreatic. Această capacitate de detecție precoce ar putea crește rata de vindecare spre 100%, evitând tratamentele mutilante.
Studiile publicate în reviste de top, precum Nature sau Nature Genetics, susțin aceste afirmații despre puterea algoritmilor. Un algoritm a demonstrat capacitatea de a analiza date genomice de la sute de mii de pacienți, identificând mutații cauzatoare de boli grave ratate de medicina clasică. De asemenea, algoritmi antrenați pe peste un milion de scanări cardiace pot depista patologii latente cu o precizie extrem de mare, oferind date vitale pentru diagnostic.
În sistemele medicale vestice, modelele de recunoaștere a limbajului natural au redus semnificativ erorile administrative, preluând sarcinile de secretariat de pe umerii medicilor. În România, Alexandru Nechifor constată că această evoluție este încă o utopie, deoarece medicii pierd timp preluând sarcini în sisteme informatice greoaie. În loc de digitalizare reală, sistemul local se confruntă cu birocrație, dosare pe hârtie și echipamente prost dotate.
Specialistul avertizează că principalele pericole nu apar din cauza înlocuirii medicilor de către roboți, ci din lipsa eticii și a politicii sanitare. Există riscul unei medicine „pe două viteze”, în care tehnologia rămâne un privilegiu doar pentru clinicile private sau centrele de pe Occident. De asemenea, AI-ul nu poate oferi empatia necesară unui pacient diagnosticat cu o boală grea, fiind doar un instrument care necesită un medic etic.
Implementarea tehnologiilor avansate în sănătate depinde de capacitatea statului de a asigura o infrastructură digitală stabilă și de a investi în prevenție. Fără date curate și un sistem de sănătate primară funcțional, inteligența artificială rămâne doar un dispozitiv scump. În prezent, digitalizarea în România este adesea limitată la existența unor servere care suferă defecțiuni frecvente, împiedicând accesul la un diagnostic modern și rapid.