O grupare formată din 146 de cercetători din 30 de țări a publicat un apel prin care solicită oficializarea schimbărilor climatice sub categoria de „urgențe sanitare mondiale”. Această schimbare de statut ar avea scopul de a obliga guvernele să prioritizeze alocarea de fonduri necesare pentru adaptarea sistemelor de sănătate la nivel național. Expertiza este prezentată în revista medicală The Lancet, în contextul pregătirilor pentru reuniunea COP 31, programată între 9 și 20 noiembrie.
Analiza realizată de experți subliniază consecințele grave ale schimbărilor climatice asupra sănătății populației globale și creșterea exponențială a costurilor de gestionare. Marina Romanello, directoarea științifică a proiectului Lancet, a declarat că efectele nefaste ale schimbărilor climatice progresează mult mai rapid decât răspunsul oferit de comunitatea mondială. Ea a solicitat implementarea unui „dispozitiv de intervenție de urgență” coordonat între state, similar mecanismului utilizat de OMS în timpul pandemiei.
Datele colectate pentru perioada 2016-2023 indică faptul că în lume s-au înregistrat peste 3 milioane de decese cauzate de căldură. Doar în anul 2023, numărul persoanelor care au murit din cauza temperaturilor extreme a depășit 710.000, o cifră mai mare decât decesele provocate de HIV sau paludism. Cercetătorii avertizează că anul 2027 ar putea fi cel mai călduros din istorie din cauza fenomenului El Nino, ceea ce impune politici preventive urgente.
În paralel, Comisia Europeană a prezentat un proiect de lege care vizează instituirea unor planuri de „reziliență climatică” pentru cele 27 de State Membre. Conform documentului, aceste planuri trebuie elaborate până la finele anului 2030, bazându-se pe scenarii științifice privind creșterea temperaturii. Proiectul estimează că încălzirea ar putea atinge 1,5 grade în 2030, urcând ulterior la 2 grade în 2050 și 3 grade în 2050, implicând costuri de aproximativ 70 de miliarde Euro anual.
Impactul acestor schimbări se va reflecta și în securitatea alimentară, deoarece temperaturile extreme pot afecta agricultura și pot duce la creșterea prețurilor la alimentele esențiale. Serviciile europene de specialitate indică necesitatea unor mecanisme de rezistență comună pentru a preveni crizele economice și sociale. Guvernelor le este solicitată o acțiune preventivă pentru a gestiona riscurile de instabilitate cauzate de aceste fenomene climatice care afectează deja resursele globale.
Contextul actual al sistemelor de sănătate din România evidențiază o vulnerabilitate majoră în gestionarea resurselor financiare și operaționale. În perioada recentă, s-a semnalat nevoia de 11 miliarde de lei pentru închiderea anului în sectorul medical, într-un moment în care stabilitatea serviciilor esențiale este deja pusă la încercare. Această presiune financiară coincide cu avertismentele experților privind costurile masive pe care schimbările climatice le vor impune bugetelor naționale.