Numărul de decese cauzate de căldura extremă a atins un nivel record, ajungând la 710.000 de morți într-un singur an. Această cifră depășește numărul de victime provocate de boli precum malaria sau HIV, conform unui raport Lancet Countdown privind sănătatea și schimbările climatice. 146 de experți din peste 30 de țări solicită acum ca schimbările climatice să fie declarate oficial drept urgență globală de sănătate pentru a permite un răspuns coordonat.
Studiul, care a fost publicat miercuri înainte de conferința ONU COP31, arată că efectele încălzirii globale asupra sănătății au accelerat semnificativ. În deceniul de după Acordul de la Paris din 2015, media anuală de decese cauzate de căldură a crescut cu aproape 36% față de perioada anterioară. Raportul, coordonat de University College London împreună cu Organizația Mondială a Sănătății, monitorizează 54 de indicatori pentru a evalua impactul asupra populației globale.
În anul 2023, considerat cel mai cald an din perioada analizată, peste 70% dintre cele 710.000 de decese au fost atribuite direct încălzirii provocate de om. Fără influența schimbărilor climatice, bilanțul de victime ar fi fost de aproximativ 200.000 de morți. Între anii 2016 și 2023, impactul climatic a fost atât de sever încât aproape 3 milioane de decese au fost legate de aceste fenomene de temperatură.
Impactul climatului se extinde și asupra economiei, pierderile de productivitate ale muncitorilor depășind un trilion de dolari anual în ultimii trei ani. Pe lângă temperaturile ridicate, seceta severă a afectat aproape 52% din suprafața uscată a planetei în 2025, marcând al doilea cel mai ridicat nivel înregistrat. Analizele prin satelit indică faptul că, din 2003, 80% din suprafața uscatului a trecut prin schimbări majore ale rezervelor de apă subterană.
Deși investițiile în energie curată au atins un record în 2025, fiind aproape dublul celor în combustibili fosili, aceștia din urmă asigură încă peste 80% din energia lumii. Marina Romanello, directoarea executivă a Lancet Countdown, a declarat că efectele schimbărilor climatice cresc mai repede decât reacția lumii. Ea a subliniat că progresul este prea lent și insuficient, avertizând că situația nu este o înrăutățire treptată, ci un salt care necesită recunoașterea ca urgență globală.
Schimbările climatice reprezintă o provocare sistemică ce afectează nu doar sănătatea publică, ci și siguranța alimentară și igiena globală. Monitorizarea indicatorilor de sănătate și a rezervelor de apă este esențială pentru gestionarea riscurilor de secetă și pentru adaptarea infrastructurilor de sănătate la noile condiții de mediu care apar din cauza emisiilor de carbon.