Primarii din județul Iași, membri ai partidului PSD, au manifestat împotriva proiectului Guvernului României care vizează comasarea localităților cu populație sub pragul de 1.500 de locuitori. Această inițiativă administrativă urmărește reducerea aparatului bugetar și a cheltuielilor de administrare locală prin unirea unităților teritoriale mici. Totuși, reprezentanții comunităților vizate consideră că decizia ar avea consecințe negative asupra identității locale și a accesului cetățenilor la servicii.
Pamfilică Brânză, primarul comunei Cucuteni, a exprimat îngrijorări majore cu privire la viitorul localității sale, care are 1.335 de locuitori conform datelor din 2023. Acesta susține că o eventuală fuzișare cu o altă unitate administrativ-teritorială ar duce la dispariția numelui Cucuteni, pe care îl consideră un brand de țară. Primarul a subliniat că nu este motivat de beneficii personale, menționând că nu stă în salariul de primar, ci se preocupă de interesul comunității.
În județul Iași, conform datelor demografice raportate la 1 ianuarie 2023, există două comune care se încadrează în criteriile de comasare propuse de Guvern: Cucuteni și Drăgușeni. Comuna Cucuteni se află la o distanță de aproximativ 10 kilometri față de orașul Târgu Frumos, iar Pamfilică Brânză a precizat că nu a fost consultat de filiala județeană a PSD în această chestiune. El a cerut clarificări despre modul concret în care va fi implementată această schimbare.
Un alt primar din județ, reprezentând o localitate aflată la limita pragului de 1.500 de locuitori, a acționat oficial prin trimiterea unei adrese către propriul partid. Acesta solicită verificarea datelor tehnice în teren, argumentând că unirea cu o altă localitate ar reprezenta o corvoadă pentru cei 1.550 de locuitori ai zonei. Tensiunile dintre edili și Guvernul PSD reflectă dificultățile de implementare a unei reforme care vizează 429 de comune din întreaga țară.
Proiectul de comasare se bazează pe datele furnizate de Institutul Național de Statistică pentru anul 2023, documente care au fost transmise către Asociația Comunelor din România (ACOR). Guvernul vizează astfel aproape 430 de localități care nu ating pragul de 1.500 de locuitori, încercând să optimizeze resursele statului. Totuși, rezistența primarilor din Iași indică faptul că aplicarea acestor criterii matematice poate genera conflicte sociale și administrative semnificative la nivel local.
În cadrul administrației publice din România, deciziile privind reorganizarea unităților administrativ-teritoriale sunt adesea subiectul unor dezbateri intense între nivelul central și cel local. Schimbările de structură administrativă pot influența modul în care sunt gestionate bugetele locale și serviciile publice de proximitate. Această reformă propusă de Guvernul României vine într-un context în care eficiența cheltuielilor publice este o prioritate pentru reducerea deficitului bugetar național.