Sistemul de învățământ din România a înregistrat o scădere semnificativă a numărului de cadre didactice în urma măsurilor impuse de fostul Guvern Bolojan. Datele Institutului Național de Statistică indică faptul că 5.937 de profesori au ieșit efectiv din sistem, o cifră care contrastează cu raportările Ministerului Educației. Această situație a generat tensiuni între sindicate și autorități, în contextul cerințelor de revenire la regimul anterior de funcționare al școlilor.
Ministerul Educației a raportat desființarea a 14.048 de posturi, argumentând că majoritatea, respectiv 13.550, erau la plata cu ora. Conform ministerului, această mișcare a permis creșterea numărului de profesori titulari de catedră cu 2.211, eliminând suplinitorii și personalul necalificat. Totuși, datele INS relevă că pierderile reale includ 2.750 de profesori de la gimnaziu și 3.187 de la liceu. Din corelarea acestor date, reiese că s-au desființat 3.092 de posturi de suplinitori, dar aproape 3.000 de profesori titulari au plecat de asemenea.
Una dintre principalele cauze ale acestui fenomen a fost creșterea normei didactice de la 18 la 20 de ore pe săptămână. Această modificare i-a obligat pe mulți profesori să caute ore suplimentare în alte unități de învățământ pentru a-și completa venitul. Unii dintre aceștia au fost nevoiți să parcurse zeci de kilometri zilnic între localități diferite pentru a acoperi norma. În lipsa unor ore suficiente sau a veniturilor adecvate, mulți cadre didactice au fost forțați să părăsească sistemul.
Directorii din mediul rural și din orașele mici au aplicat soluții de compromis pentru a menține numărul de cadre. În multe cazuri, orele de la suplinitori au fost transferate unor colegi titulari, chiar dacă aceștia predau materii pentru care nu au specializare. Astfel, un profesor de Matematică poate preda Fizică sau un profesor de Limba Română poate preda limbi străine. Această practică afectează calitatea educației, în special pentru elevii din zonele defavorizate, deoarece nu există o evaluare a performanțelor acestor cadre.
Pe lângă modificarea normelor, reducerea numărului de clase a afectat direct stabilitatea cadrelor didactice. Comasările unor clase, efectuate pentru a gestiona numărul de elevi, au dus la pierderea unor posturi de titulari. Această măsură a avut și un impact social, deoarece renunțarea la clase de profil tehnologic sau mixt poate crește riscul de abandon școlar pentru adolescenții din medii precare. Sindicatele avertizează că aceste decizii vor genera costuri sociale pe termen lung pentru stat.
În urma întâlnirii cu premierul Luca Niculescu, federațiile sindicale au solicitat anularea tuturor măsurilor de austeritate impuse de Ilie Bolojan. Luca Niculescu a promis că va ține cont de aceste solicitări, marcând relansarea dialogului social în sistemul de învățământ. Procesul de analiză a situației reale din școli este în curs de desfășurare, iar discuțiile privind legea salarizării sunt programate pentru luna decembrie.