Integrarea noilor instrumente tehnologice în educația inginerească reprezintă o provocare majoră, fără a sacrifica fundamentele teoretice și capacitatea de rezolvare a problemelor. Răzvan Crăciunescu, profesor la Universitatea POLITEHNICA București, a abordat aceste teme în cadrul evenimentului Maratonul digitalizării, organizat de Profit.ro, având ca partener exclusiv compania Metaminds. Profesorul a subliniat că, deși inteligența artificială schimbă modul în care se exercită profesiile, nevoia de specialiști capabili să verifice rezultatele tehnologiei rămâne critică.
Fundamentele în electronică, bazate pe legi ale naturii care nu se schimbă, constituie baza pe care universitatea construiește noi discipline. Printre domeniile vizate de UPB se numără inteligența artificială, securitatea informației și securitatea hardware, incluzând scenariile în care componentele fizice pot fi sursa unor probleme de securitate. Pregătirea unui inginer presupune menținerea unor cunoștințe solide de matematică și fizică, indiferent de instrumentele tehnologice utilizate în procesul de învățare.
Utilizarea inteligenței artificiale în procesul educațional necesită reguli clare pentru a menține corectitudinea academică și transparența. Răzvan Crăciunescu a explicat faptul că folosirea acestor instrumente nu este o problemă dacă studentul declară utilizarea lor și arată profesorului procesul de gândire și modul în care a ajuns la un anumit rezultat. Importanța nu constă doar în obținerea unui răspuns, ci în înțelegerea mecanismelor din spatele acestuia.
Pregătirea include și dezvoltarea modelelor de inteligență artificială, de la siguranța sistemelor până la aplicații în tehnologiile 5G sau radar. Profesorul a evidențiat riscul „cognitive surrender”, situația în care utilizatorul renunță la propriul proces de gândire și acceptă rezultatul fără verificare. În acest context, rolul universității este să ofere experiențe practice, în care studenții să testeze ipoteze, să experimenteze și să învețe inclusiv din greșeli în laborator.
Colaborarea cu mediul privat este esențială, universitatea oferind peste 1.000 de locuri de practică pentru un număr de 600-700 de studenți. Această abordare permite studenților din anul 13-14 să înțeleagă funcționarea organizațiilor și aplicarea practică a noțiunilor de la cursuri. Obiectivul principal al facultății este dezvoltarea capacității de „problem solving”, care presupune înțelegerea cerințelor, alegerea instrumentelor potrivite și construirea unei soluții viabile.
Educația tehnică modernă trebuie să echilibreze rapiditatea avansului tehnologic cu rigoarea științifică tradițională. În sistemul de învățământ superior, integrarea practică și contactul direct cu componentele fizice, precum condensatorii sau rezistențele, rămâne piloni fundamentali. Această metodă de învățare prin experiență directă asigură dezvoltarea gândirii critice necesare în mediul profesional, unde instrumentele se schimbă constant, dar logica rămâne constantă.