România se poate confrunta cu un rezultat istoric în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii rutiere în cursul anului 2026. Reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) au stabilit inițial o țintă ambițioasă cuprinzând între 250 și 285 de kilometri noi de autostradă și drum expres. Totuși, evaluările actuale indică faptul că obiectivele propuse sunt dificil de atins, având în vedere stadiul proiectelor de la finalul perioadei analizate.
Horațiu Cosma, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a declarat că, deși ținta de 250 de kilometri pare îndepărtată, este fezabil să se depășească pragul de 200 de kilometri inaugurați. Această cifră ar reprezenta un record pentru țară. Succesul depinde de finalizarea unor sectoare cheie, precum ultimul lot din A0 sau tronsonul 4 de la A1 Sibiu-Pitești, unde primul tunel forat de autostradă de la Momaia este practic gata și urmează doar testele finale.
În ceea ce privește autostrada A7, aceasta a ajuns deja la Bacău și poate fi extinsă până la nord de Roman până la sfârșitul anului. Deschiderea segmentului până la Săbăoani este considerată un moment crucial pentru circulația rutieră. Această dezvoltare ar aduce o ușurare semnificativă pentru municipiul Roman, care este situat într-o zonă foarte aglomerată pe drumul E85, facilitând un flux de trafic mult mai fluid și sigur.
Pentru a atinge acest record, este necesar ca Ministerul Transporturilor și CNAIR să exercite o presiune constantă asupra companiilor de construcții. Horațiu Cosma subliniază că totul depinde de semnalul dat de conducerea ministerului, fiind esențial ca autoritățile să monitorizeze zilnic situația de pe șantiere. Această supraveghere atentă este vitală în special pentru sectoarele care se află deja în întârziere, pentru a asigura livrarea porțiunilor de drum până la finalul anului.
Factorii meteorologici reprezintă un obstacol major în îndeplinirea obiectivelor de infrastructură. Dacă plouă constant până la 31 decembrie, deschiderea noilor drumuri devine complicată, însă câteva zile de vreme bună ar putea schimba situația. De asemenea, perioada dintre jumătatea lunii decembrie și jumătatea lunii ianuarie este marcată de pauze în lucrări, iar proiectele care nu sunt finalizate în decembrie sunt amânate, de regulă, până în perioada martie-aprilie a anului următor.
Eforturile de dezvoltare a infrastructurii prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au întâmpinat dificultăți în implementare. Din cauza unor proiecte care nu au reușit să fie finalizate până la sfârșitul lunii august, o parte din finanțarea europeană a fost pierdută. Această problemă de execuție a afectat ritmul de dezvoltare, impunând o gestionare mai strictă a termenelor de livrare pentru a maximiza utilizarea fondurilor disponibile.