Reducerea deficitului bugetar nu oferă, în prezent, nicio ușurare directă pentru bugetele familiilor din România. Deși măsurile de consolidare financiară sunt semne pozitive pentru stat, cetățenii continuă să resimtă presiunea cheltuielilor cu facturile, cumpărăturile și ratele la credite. Conform analistului economic Adrian Negrescu, o îmbunătățire reală a situației economice și a puterii de cumpărare ar putea fi observată abia în a doua parte a anului 2027.
Situația actuală este marcată de o presiune financiară constantă asupra populației, deoarece prețurile cresc mai rapid decât veniturile. Majorarea TVA-ului și a accizelor, împreună cu scumpirea produselor și serviciilor, a forțat familiile să aloce o parte mai mare din venituri cheltuielilor de zi cu zi. Adrian Negrescu explică faptul că reducerea deficitului seamănă cu procesul prin care o familie își plătește datoriile: nu îmbunătățește nivelul de trai imediat, dar previne falimentul.
Sectorul de afaceri se confruntă, de asemenea, cu dificultăți cauzate de lipsa predictibilității fiscale. Antreprenorii amână investițiile și angajările din cauza incertitudinii privind taxele pe care vor trebui să le plătească în viitor. Pentru ca stabilitatea să fie reală, analistul subliniază că statul trebuie să treacă de la ajustările prin taxe la reforme structurale, precum o administrație mai suplă, restructurarea companiilor de stat și o colectare mai eficientă a veniturilor.
În ceea ce privește costul creditelor, beneficiile pentru cei cu împrumuturi nu vor apărea în perioada imediată. România a plătit 50,63 miliarde de lei doar pentru dobânzile datoriei publice în primele nouă luni ale anului 2026, o sumă cu 11 miliarde de lei mai mare față de perioada precedentă. Adrian Negrescu estimează că, dacă inflația scade și disciplina bugetară este menținută, primele reduceri ale dobânzii-cheie ar putea apărea abia în a doua parte a anului 2027.
Anul 2027 este anticipat ca fiind un an al stabilizării, nu al relaxării economice. Primele luni ale acelui an vor semăna cu finalul anului 2026, caracterizat prin prețuri ridicate, dobânzi neschimbate și o economie care încearcă să iasă din contracție. Succesul acestui proces depinde de capacitatea Guvernului de a stabili reguli fiscale clare și de implementarea reformelor necesare pentru a recăpăta încrederea în economie.
Datele financiare recente arată că veniturile bugetului general consolidat au crescut cu aproape 56 de miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Această creștere a veniturilor a fost susținută în principal de încasările din TVA, care au adus peste 23 de miliarde de lei în plus, în timp ce cheltuielile statului au crescut cu peste 31 de miliarde de lei.