Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, a recomandat României pregătirea unui Plan de țară ambițios și creativ pentru viitorul exercițiu financiar 2028-2034. Această strategie trebuie să răspundă provocărilor sociale actuale și transformărilor semnificative de pe piața muncii. Obiectivul principal este crearea unor programe naționale dedicate unor grupuri specifice, precum mamele minore și tinerii, pentru a asigura o adaptare eficientă la noile realități economice.
În cadrul discuțiilor, Roxana Mînzatu a subliniat importanța pregătirii forței de muncă pentru schimbările tehnologice generate de inteligența artificială. Ea a menționat că este necesară dezvoltarea unui proiect național pentru tinerii NEETs, adică aceia care nu au un loc de muncă și nu urmează nicio formă de educație sau formare profesională. De asemenea, s-a evidențiat necesitatea unei abordări mai active a politicilor de ocupare, în care Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă să prioritizeze activarea și integrarea persoanelor pe piața muncii, nu doar gestionarea șomajului.
Ministrul Muncii, Petre Florin Manole, a declarat că integrarea tinerilor și facilitarea accesului la primul loc de muncă reprezintă priorități susținute prin măsuri concrete și proiecte finanțate din fonduri europene. Ministrul a menționat că discuțiile cu Roxana Mînzatu au vizat modul în care proiectele SMART SPO, STEP UP – Primul loc de muncă și SCI 2000 vor funcționa complementar. Aceste inițiative vor acoperi întregul proces, de la identificarea tinerilor și a persoanelor vulnerabile, până la etapele de consiliere, formare profesională și ocupare efectivă a posturilor.
Întrevederea a inclus și analize privind Strategia națională de combatere a sărăciei, cu un accent deosebit pe necesitatea includerii unor componente dedicate sărăciei energetice și locuirii. Au fost abordate, de asemenea, inițiative europene precum Quality Jobs Act și demersurile legislative ale României privind transparența salarială, munca pe platforme digitale, dreptul la deconectare și combaterea muncii nedeclarate. Un alt punct important a fost proiectul SCI 2000, care vizează consolidarea colaborării dintre echipele de intervenție comunitară, partenerii sociali și serviciile publice de ocupare.
Discuțiile au vizat și stadiul recrutării personalului în cadrul proiectului SMART SPO, menit să consolideze serviciile oferite persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. Totodată, s-au analizat demersurile privind elaborarea unei strategii naționale de prevenire și combatere a adicțiilor. Această coordonare între autoritățile naționale și reprezentanții Comisiei Europene urmărește transformarea colaborării de la Bruxelles în oportunități reale pentru cetățenii români, oferind sprijin direct pentru parcursul profesional al celor care au nevoie de asistență.
Contextul acestor discuții privind protecția socială apare într-un moment în care România se află la coada Uniunii Europene în ceea ce privește cheltuielile dedicate acestui domeniu. Analizele recente indică importanța optimizării alocărilor de buget pentru pensii și alte ajutoare sociale, pentru a răspunde nevoilor populației și a reduce vulnerabilitățile economice identificate în cadrul planificărilor strategice naționale și europene.