Ilie Bolojan a tras un semnal de alarmă privind gestionarea resurselor din sistemul sanitar românesc. Liderul PNL a subliniat că o parte semnificativă din fondurile alocate sănătății sunt direcționate către plata salariilor, lăsând sume infime pentru funcționarea medicală. Această situație afectează modul în care unitățile de sănătate pot oferi servicii adecvate cetățenilor, punând sub semnul întrebării eficiența utilizării banilor publici în acest sector critic.
Conform declarațiilor făcute vineri, la o întâlnire cu reprezentanții organizației județene din Buzău, România va încheia anul cu aproximativ 90 de miliarde de lei alocate Sănătății. Din acest total masiv, o parte importantă este absorbită de cheltuielile de personal. Bolojan a menționat că, din cele aproximativ 370 de spitale existente în țară, circa 100 de unități au cheltuieli pentru salarii care depășesc pragul de 85% din bugetul total.
Situația devine și mai critică în anumite instituții medicale, unde procentul cheltuielilor pentru angajați ajunge până la 95%. Bolojan a întrebat retoric ce resurse mai rămân pentru medicamente, tratamente, analize sau chiar pentru curățenie în astfel de locuri. El a afirmat dur că, în aceste condiții, acel spital nu mai servește pacienții, ci devine o instituție dedicată exclusiv angajaților, fără a mai putea asigura îngrijirea medicală necesară.
Pe lângă problema bugetelor spitalelor, președintele PNL a semnalat un dezechilibru demografic periculos pentru sistemul de pensii. El a comparat numărul de persoane care ies la pensie cu cel al copiilor care se nasc în România. Bolojan a precizat că o generație care iese acum la pensie înseamnă 350.000 de oameni, în timp ce anul trecut s-au născut în România doar 150.000 de copii, ceea ce va pune presiune pe viitor.
Liderul liberal a criticat, de asemenea, deciziile privind pensionările timpurii, menționând că mulți români consideră anormal ca unele persoane să se pensioneze la 50 de ani. El a avertizat că aceste decizii nu trebuie luate pentru câștiguri politice de moment, ci trebuie evaluate pe termen lung. Bolojan a susținut că este necesar să se judece cu cap ce se va întâmpla peste 5 ani, pentru a nu vinde viitorul copiilor.
Sistemul de finanțare a sănătății din România este structurat în principal prin contribuțiile de asigurări sociale de sănătate plătite de angajați și prin transferuri din bugetul de stat. Bugetele spitalelor sunt influențate de mecanisme de compensare și de modul în care sunt alocate fondurile de către autoritățile centrale, însă raportul dintre cheltuielile de personal și cele pentru acte medicale rămâne un punct de dezbatere constant în politica de sănătate publică.