Rapoartele Securității din anul 1986, prezentate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, dezvăluie situația critică din zootehnia județului Cluj în acea perioadă. Documentele, întocmite de Serviciul 2 al Securității Cluj, care era responsabil de contrainformațiile economice, descriu dificultățile majore întâmpinate de cooperativele agricole de producție și de întreprinderile de stat. Lipsa de furaje a dus la scăderi de producție, la mortalitate ridicată și la fenomene de canibalism în rândul păsărilor.
În sectorul avicol, Întreprinderea Avicolă de Stat Cluj a resimțit sever lipsa resurselor, primind doar 5.920 de tone de furaje combinate, deși necesarul era de 7.600 de tone. Întreruperile de aprovizionare au provocat scăderi de producție de ouă de 20.000 de bucăți pe zi, iar puii pentru carne ajungeau la sacrificare cu greutăți de 800-1.000 de grame, față de media de 1.200. Din cauza acestor lipsuri, la pui a apărut canibalismul, iar găinile au început să consume ouăle de pe benzile de colectare.
Situația a degenerat în perioada dintre 30 martie și 4 aprilie, când Avicola Cluj nu a mai primit deloc furaje, ceea ce a dus la o mortalitate de aproximativ 10.000 de păsări pe zi. În alte unități agricole, precum CAP Cojocna, 28 de animale au fost sacrificate între 14 și 27 martie. La CAP Tureni, animalele erau hrănite cu resturi de paie după ce fânul s-a terminat, în timp ce la CAP Săndulești, producția de lapte a scăzut sub jumătate de litru pe cap de vacă.
Problemele economice au afectat și personalul agricol, în condițiile în care la 10 aprilie 1986 existau restanțe salariale de aproximativ 50 de milioane de lei în județ. La CAP Tureni, îngrijitorii și mulgătorii au raportat că primesc doar 150 de lei pe lună. Totodată, infrastructura era în stare avansată de degradare, așa cum s-a observat la CAP Mănăstireni, unde un grajd avea acoperișul spart și grinzile afectate de infiltrații, existând riscul prăbușirii acestuia.
În noiembrie 1986, o substanță neurotoxică a provocat intoxicarea animalelor din două ferme, ducând la sacrificări de necesitate. La ferma Borșa, din cadrul IAS Gherla, 114 bovine au fost sacrificate până în dimineața zilei de 3 noiembrie, iar alte 40 erau în stare gravă. La ferma de îngrășare din Nima, deținută de IAS Dej, alte 36 de animale au fost sacrificate în zilele de 2 și 3 noiembrie, carnea rezultată fiind valorificată prin Întreprinderea de Industrializare a Cărnii.
Aceste documente arhivistice reflectă perioadele de instabilitate economică din România în perioada comunismă, când lipsa resurselor de bază afecta direct producția agroalimentară. În acele decenii, sistemul de distribuție al furajelor și gestionarea întreprinderilor de stat erau sub monitorizarea constantă a organelor de securitate și a miliției, care interveneau în cazurile de pierderi economice sau de afectarea sănătății animalelor.