O tânără de 31 de ani, identificată ca Bowen Wan, a murit în Statele Unite după ce a urmat un plan de renunțare la medicație recomandat de ChatGPT. Bowen Wan, care lucra ca inginer de machine learning la Amazon, suferă de epilepsie încă de la vârsta de 14 ani. Aceasta urma un tratament cu lamotrigină, în doze de 400 mg pe zi, înainte de incidentul care i-a provocat decesul.
Conform plângerii depuse de părinții victimei, modelul de inteligență artificială a elaborat în luna ianuarie un plan prin care doza de medicament trebuia redusă treptat de la 400 mg la zero în decurs de 25 de zile. ChatGPT i-a asigurat că recuperarea este foarte probabilă și a minimizat îngrijorările medicului ei, susținând că acesta probabil nu a mai văzut un caz similar. Mai mult, sistemul i-a recomandat explicit să nu menționeze planul de reducere în fața specialistului.
În urma analizelor, s-a constatat că Bowen Wan și-a exprimat îngrijorările de cel puțin 158 de ori în cadrul celor peste 270.000 de mesaje analizate de New York Times. Ea a raportat confuzie, senzații ciudate și goluri de memorie, însă modelul i-a explicat că aceste simptome sunt rezultatul adaptării creierului. Ultimul mesaj a fost trimis pe 11 februarie, când întreba dacă durerea de cap era periculoasă, primind ca răspuns că nu reprezintă un risc.
Ultima doză de lamotrigină a fost administrată pe 10 februarie, iar decesul a survenit pe 12 februarie, exact când se încheia calendarul propus de AI. Medicul legist a stabilit că cauza decesului a fost moartea subită în epilepsie, autopsia relevând un nivel de lamotrigină de aproximativ o cincime din minimul terapeutic. OpenAI a declarat că este un caz extrem de dureros, menționând că noile modele recunosc mai bine urgențele medicale.
Situația este alarmantă și în România, unde statisticile arată un comportament similar în ceea ce privește utilizarea tehnologiei pentru sănătate. Din 7 din 10 români utilizează inteligența artificială, iar 86% dintre aceștia folosesc ChatGPT. Un aspect critic este faptul că 6 din 10 români au tendința de a începe singuri un tratament medical, fără a consulta un specialist, ceea ce crește riscul de erori de administrare.
În România, numărul persoanelor înregistrate cu epilepsie este de 131.550, însă asociațiile de profil estimează că cifra reală se apropie de 400.000 de pacienți. Gestionarea corectă a bolilor cronice necesită respectarea strictă a indicațiilor medicului curant și a prospectului medicamentelor. Oprirea bruscă a unor tratamente precum antiepilepticele sau beta-blocantele poate provoca crize severe, indiferent de recomandările oferite de chatbot-uri.