Guvernul României a aprobat, vineri, 30 octombrie 2026, prima rectificare bugetară a anului, prin care sectorul sănătății primește o suplimentare totală de 8,3 miliarde de lei. Acești bani sunt direcționați către Ministerul Sănătății, care va primi 1,2 miliarde de lei, și către Casa Națională de Asigurări de Sănătate – CNAS, care va beneficia de 7,1 miliarde de lei. Fondurile sunt destinate acoperirii cheltuielilor urgente, achiziției de medicamente, continuării programelor de sănătate și susținerii investițiilor în infrastructura spitalicească.
Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședintele CNAS, a explicat că această deblocare de 10% din fondurile necesare permite acoperirea cheltuielilor pentru luna noiembrie, dar presiunea financiară rămâne o problemă majoră. Ea a menționat că o nouă rectificare bugetară este așteptată în luna decembrie pentru a asigura continuitatea plăților. Vicepreședintele a subliniat că procesul de rectificare etapizat impune un efort suplimentar pentru CNAS și casele teritoriale, implicând muncă prelungită pentru finalizarea actelor adiționale necesare plăților.
Efortul administrativ este intens din cauza necesității de a emite acte adiționale pentru aproximativ 77 de mii de furnizori care utilizează platforma informatică. Larisa Mezinu-Bălan a precizat că creditele de angajament au fost diminuate anterior pentru a asigura contravaloarea serviciilor oferite în lunile septembrie și octombrie, în perioada de interimat. Această procedură va trebui repetată și atunci când va veni rectificarea pentru luna decembrie, pentru a menține funcționarea sistemului de asistență medicală.
Subfinanțarea sistemului de sănătate afectează direct accesul pacienților la testare și diagnostic precoce, un aspect critic pentru gestionarea bolilor. Larisa Mezinu-Bălan a declarat că, deși depistarea timpurie este un obiectiv major, decontarea testărilor de screening pentru populația sănătoasă nu este fezabilă din fondurile contribuțiilor asiguraților. Instituția urmărește în schimb colaborarea pentru modificarea normelor actuale, concentrându-se pe pacienții care se află deja la risc, fie că este vorba de boli rare sau oncologice.
Pentru a crește transparența, CNAS lansează o platformă informatică prin care vor putea fi analizate istoricul cheltuielilor și beneficiarii celor 16 programe naționale gestionate. Larisa Mezinu-Bălan a observat că sumele angajate pentru bolile rare au avut o creștere vizibilă între 2021 și vara anului 2026, însă anul acesta nu au intrat medicamente noi care să crească costurile comparativ cu anul precedent. Această lipsă de creștere este atribuită faptului că România nu a avut un guvern cu drepturi depline în perioada respectivă.
Sistemul de sănătate din România se confruntă cu provocări legate de diagnosticul rapid, în special pentru pacienții cu boli rare care sunt adesea privați de răspunsuri imediate. În contextul actual, expertiza medicală indică faptul că este necesară atât o finanțare robustă, cât și o creștere a numărului de specialiști. Depistarea timpurie și extinderea screeningului neonatal rămân puncte esențiale pentru îmbunătățirea indicatorilor de sănătate publică în țară.