România se află în prima poziție din Uniunea Europeană în ceea ce privește indicele de rezistență la antibiotice, o situație extrem de gravă pentru sănătatea publică. Acest fenomen de rezistență antimicrobiană contribuie la aproximativ 35.000 de decese anuale în cadrul blocului comunitar, conform estimărilor oficiale. Amenințarea se extinde rapid printr-un proces de propagare pe o axă triplă, afectând simultan populația umană, animale și mediul înconjurător, ceea ce face controlul acestui proces extrem de dificil.
Datele recente arată că, în perioada 2022–2023, aproape 70% dintre izolatele bacteriene din România au prezentat rezistență la antibioticele considerate cheie. Un aspect critic este rezistența la bacteria Klebsiella pneumoniae, care este frecventă în infecțiile spitalicești, unde rezistența la carbapeneme, antibiotice de ultimă linie, a atins pragul de 50,3%. În acest context, doar Grecia și Bulgaria prezintă situații mai grave decât cea din România, conform datelor publicate de Frontiers in Microbiology.
Consumul de antibiotice în România a fost de 26 de doze zilnice la 1.000 de locuitori în anul 2023, o cifră mult peste media de 16 înregistrată de OCDE. Această tendință de utilizare ridicată nu a cunoscut schimbări în ultimul deceniu, conform informațiilor furnizate de OCDE. În plus, se estimează că aproximativ unul din șase români a utilizat antibiotice fără a deține o rețetă medicală, contribuind astfel la accelerarea fenomenului de rezistență.
Fiona Walsh, profesoară la Universitatea Maynooth din Irlanda, avertizează că bacteriile nu mai pot fi tratate cu medicamentele obișnuite, ceea ce duce la pierderi de vieți omenești. „Din păcate, unii oameni vor muri”, a declarat cercetătoarea în cadrul unui interviu pentru Euronews. Rezistența înseamnă că bacteriile nu mai răspund la tratamentele standard, iar unii pacienți care primesc combinații de mai multe antibiotice nu mai beneficiază de nicio opțiune terapeutică eficientă.
Impactul global asupra sănătății este masiv, rezistența antimicrobiană fiind comparabilă cu impactul gripei, al tuberculozei și al HIV/SIDA combinate. Un studiu publicat în The Lancet estimează că între anii 2025 și 2050, rezistența bacteriilor la antibiotice ar putea provoca direct 39 de milioane de decese la nivel mondial. Factorii care alimentează această criză includ utilizarea excesivă a medicamentelor la oameni și animale, igiena precară și poluarea mediului.
Problema rezistenței la antibiotice este strâns legată de modul în care bacteriile și genele de rezistență circulă între diferite medii. Acest proces de transfer este facilitat de interacțiunea constantă dintre oameni, animale și ecosisteme, transformând rezistența antimicrobiană într-o provocare de sănătate globală care necesită măsuri de control riguroase pentru a preveni creșterea numărului de decese estimate pentru viitorul deceniu.