Fostul președinte al CNAS, Horațiu Moldovan, a reacționat joi la acuzațiile lansate de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobetre, privind o situație financiară critică în sistemul de asigurări de sănătate. Alexandru Rogobetre a susținut că gestionarea anterioară a lăsat în urmă un dezastru și facturi neplătite în valoare de 30 de miliarde de lei. Horațiu Moldovan a solicitat dovezi verificabile pentru aceste cifre, argumentând că astfel de afirmații de o asemenea amploare necesită explicații clare și comparații reale.
Horațiu Moldovan a subliniat că există o distincție esențială între restanțele reale și sumele necesare pentru cheltuielile viitoare. Conform datelor prezentate de acesta, la sfârșitul anului 2024, existau 1,4 miliarde de lei plăți restante pentru medicamente și servicii medicale, alături de peste 4 miliarde de lei restanțe la concedii medicale, multe având termene de plată depășite cu 2-3 ani. Fostul președinte a menționat că, spre deosebire de acea perioadă, la finalul anului 2025 și în septembrie 2026, restanțele au fost zero.
În ceea ce privește bugetul, Horațiu Moldovan a explicat că CNAS a propus inițial 97,08 miliarde de lei pentru anul 2026, însă Parlamentul a aprobat doar 82,79 miliarde de lei. Din acest motiv, instituția a solicitat o suplimentare de 11,22 miliarde de lei, dintre care 6,45 miliarde sunt destinate sănătății și 4,77 miliarde pentru concedii medicale. Aceste sume sunt necesare pentru ca plățile să fie la zi la finalul anului 2026, nevenind să reprezinte facturi întârziate sau datoriile de 30 de miliarde menționate.
Fostul președinte a criticat modul în care sunt prezentate situațiile financiare, afirmând că „lozincile nu țin loc de adevăr”. El a cerut clarificări privind cine are de plătit, cui și pentru ce, în contextul sumei de 30 de miliarde de lei menționate de Alexandru Rogobetre. Moldovan a insistat că, dacă se susține că anumite facturi au fost ascunse pentru a reduce deficitul bugetar, trebuie publicate documentele care să dovedească această acțiune, deoarece acestea sunt cheltuieli publice.
Pe lângă aspectele financiare, Horațiu Moldovan a subliniat necesitatea de a separa responsabilitățile și bugetele CNAS de cele ale Ministerului Sănătății. El a menționat că confuzia între atribuțiile acestor două instituții este observată de cei care cunosc sistemul. În loc de panică și plângeri, fostul președinte a susținut că oamenii de stat trebuie să găsească soluții concrete pentru a nu afecta pacienții, evitând etalarea expertizei în mod neadecvat.
Gestionarea resurselor în sistemul medical de sănătate rămâne un subiect de dezbatere intensă, în contextul în care fondurile alocate acestui sector sunt considerate vitale. Chiar și în perioade de restricții bugetare, specialiștii subliniază că investițiile în sănătate nu trebuie privite doar ca simple cheltuieli, ci ca elemente fundamentale pentru funcționarea societății. Tensiunile dintre CNAS și Ministerul Sănătății reflectă dificultățile de coordonare în raport cu bugetele aprobate de Parlament.